"Dialogul dintre catolici şi evrei este irevocabil": Benedict al XVI-lea, duminică,
la Sinagoga din Roma; reflecţia şef-rabinului Riccardo Di Segni şi a cardinalului
Walter Kasper, despre obiectivele comune ale dialogului
RV 18 ian 2010. S-a bucurat de un vast ecou, vizita istorică efectuată
duminică de Benedict al XVI-lea la Sinagoga din Roma. La aproape 24 de ani la vizita
considerată "extraordinară" a lui Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea a marcat
astfel şi Ziua dialogului între catolici şi evrei, care în Italia a împlinit 20 de
ani. Papa a subliniat că drumul de prietenie între cele două comunităţi este irevocabil.
Evreii şi Creştinii, a afirmat, în virtutea rădăcinilor comune şi fără a ignora diferenţele
reciproce, sunt chemaţi să dea mărturie împreună despre singurul Dumnezeu şi despre
Decalog, codul etic valabil pentru întreaga omenire.
Şi rabinul şef al Comunităţii
Ebraice din Roma, Riccardo Di Segni, a subliniat că în ciuda problemelor deschise
şi a neînţelegerilor, obiectivele comune trebuie să fie readuse în prim planul dialogului
şi al colaborării. Climatul de fraternitate, însă, este întotdeauna necesar. Intervievat
de redacţia centrală, rabinul-şef Riccardo Di Segni: • "Am voit să insist pe reflecţia
biblică despre fraternitate, pentru că Biblia, care este o rădăcină comună, ne spune
că fraternitatea este o realitate foarte apropiată dar şi complicată. Raporturile
dintre fraţi sunt importante cât şi dificile, iar parcursul biblic conduce de la conflictualitatea
totală între fraţi către reconciliere, la împăcare. Acest aspect exprimă bine, în
sens simbolic, calea pe care o parcurgem cu atâta dificultate dar şi cu bună voinţă".
Despre întărirea dialogului dintre Catolici şi Evrei, după vizita Papei la
Sinagoga din Roma, a vorbit şi card. Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical
pentru Promovarea Unităţii Creştinilor. Să-l ascultăm: • "Sunt convins că această
vizită reprezintă o consolidare a dialogului nostru, pentru că cele două părţi au
afirmat determinarea de a continua dialogul, nu numai în sens academic, dar şi ca
împărtăşire a valorilor. A fost foarte important ceea ce a spus Sfântul Părinte despre
Cele Zece Porunci. Decalogul este o moştenire comună, dar în realitate este moştenirea
întregii umanităţi iar noi trebuie să dăm mărturie despre aceste valori, despre Cele
Zece Porunci, pentru că de aceste valori lumea de astăzi are nevoie".
Dar
să revenim la discursul Papei, duminică, la Sinagoga din Roma, unde problemele existente,
menţionate de cele două părţi, nu au împiedicat instaurarea unei atmosfere de prietenie
şi vie cordialitate. Benedict al XVI-lea a prezentat urgenţa unui răspuns comun, din
partea Evreilor şi Creştinilor, la provocările din societatea timpurilor noastre.
Având la bază Decalogul care, a specificat Episcopul Romei, provine din Legea lui
Moise dar luminează şi drumul Creştinilor, sunt diferite, domeniile de colaborare
şi de mărturie. Papa a menţionat trei dintre acestea, deosebit de importante pentru
timpul nostru: credinţa în Dumnezeu, apărarea vieţii umane şi salvgardarea mediului:
• "Cele 'Zece Cuvinte' cer să fie recunoscut unicul Domn, împotriva ispitei de
a-şi construi alte divinităţi, de a-şi face viţei de aur. În lumea noastră, mulţi
nu-l cunosc pe Dumnezeu sau îl consideră superfluu, fără relevanţă pentru viaţă. Au
fost făcute astfel alte şi noi divinităţi la care omul se închină. Retrezirea în societatea
noastră a deschiderii la dimensiunea transcendentă, mărturisirea unicului Dumnezeu,
este un serviciu preţios pe care Evrei şi Creştini îl pot oferi împreună".
•
"Cele 'Zece Cuvinte' cer respectul, ocrotirea vieţii, împotriva oricărei forme de
injustiţie şi asuprire, recunoscând valoarea oricărei persoane umane, creată după
chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. De câte ori, în orice parte a pământului, din apropiere
sau depărtare, sunt încălcate încă demnitatea, libertatea, drepturile fiinţei umane!
A mărturisi împreună valoarea supremă a vieţii împotriva oricărui egoism, înseamnă
a oferi o importantă contribuţie pentru o lume în care să domnească dreptatea şi pacea,
acel 'shalom' dorit de legislatorii, profeţii şi înţelepţii lui Israel".
•
"Cele 'Zece Cuvinte' cer să fie păstrată şi promovată sfinţenia familiei, în care
acel 'da' personal şi reciproc, fidel şi definitiv al omului şi al femeii, deschide
spaţiul pentru viitor, pentru umanitatea autentică a fiecăruia, şi se deschide în
acelaşi timp la darul unei noi vieţi. A mărturisi că familia continuă să fie celula
esenţială a societăţii şi contextul de bază în care se învaţă şi se exercită virtuţile
umane, este un serviciu preţios de oferit la construcţia unei lumi cu faţa mai umană".
În
această direcţie, a încheiat Sfântul Părinte, creştinii şi Evreii pot face noi paşi
împreună, conştienţi de diferenţele care sunt între noi, dar şi de faptul că dacă
vor reuşi să unească inimile şi mâinile lor, lumina lui Dumnezeu se va apropia mai
mult de toate popoarele pământului. • "Ne revine nouă, ca răspuns la chemarea lui
Dumnezeu, să lucrăm pentru ca să rămână întotdeauna deschis spaţiul de dialog, de
respect reciproc, de creştere în prietenie, de mărturie comună în faţa provocărilor
timpului nostru, care ne invită să colaborăm pentru binele umanităţii în această lume
creată de Dumnezeu, Cel Atotputernic şi Îndurător".