Vizita Papei la Sinagoga din Roma. Mons. Fumagalli: va da nou avânt dialogului dintre evrei şi catolici

(RV - 16 ianuarie 2010) Cu un omagiu floral la placa de marmură care aminteşte evreii romani victime ale nazismului, începe duminică după amiază aşteptata vizită a lui Benedict al XVI-lea la comunitatea ebraică din Roma. Papa va fi primit în sinagogă de şef-rabinul Riccardo Di Segni. La rândul său, şef-rabinul emerit Elio Toaf, protagonist al vizitei istorice a lui Ioan Paul al II-lea la sinagoga romană în aprilie 1986, a afirmat că drumul dialogului ebraico-catolic este „ireversibil” şi că e necesar a se angaja la depăşirea neînţelegerilor.

În legătură cu eventualele rezultate ale vizitei Papei la comunitatea ebraică, iată reflecţia mons. Pier Francesco Fumagalli, vice-prefect al Bibliotecii Ambroziene şi consultant al Comisiei vaticane pentru raporturile religioase cu ebraismul:
• De la aceste întâlniri la vârf derivă mereu mari învăţăminte care apoi se multiplică fie pentru oraşul Roma, unde este o comunitate evreiască foarte semnificativă, foarte activă şi foarte vioaie, fie şi pentru Italia şi pentru celelalte regiuni unde evrei şi creştini convieţuiesc, mai ales şi înainte de toate în Ţara Sfântă. Exemplul şi bogăţia acestor iniţiative nu pot exista decât dacă se traduce în fapte exemplificate cu toată acea bogăţie pe care oamenii de bunăvoinţă de credinţă ebraică şi creştină le promovează, şi se speră că le vor promova.

Luna aceasta se prezintă foarte fecundă pentru dialogul ebraico-creştin. Pe lângă vizita papei la Templul Major Evreiesc din Roma, se reuneşte şi comisia Mixtă pentru dialogul catolico-ebraic. Care va fi tema pe ordinea de zi şi care sunt aşteptările? Mons. Fumagalli:
• Subiectul de această dată este învăţătura catolică şi ebraică despre creaţie, despre ambient şi despre provocarea pe care o ridică intervenţia umană în ordinea naturală, care deschide o mare fereastră asupra unei discuţii foarte deschise şi sensibile. Ne gândim doar la intervenţiile umane în domeniul bioetic la începutul şi sfârşitul vieţii. O îmbogăţire prin confruntări libere şi sincere asupra unor puncte de vedere spirituale, dar şi etice fundamentale, precum şi practice din partea ebraică şi creştină. Acest lucru va vi de mare folos şi pentru societate, atât pentru cei care cred cât şi pentru cei care nu cred.

De menţionat că la puţine zile după vizita Papei la sinagoga din Roma, în Italia se va ţine Ziua Memoriei, care aminteşte victimele holocaustului, şi în special cele de la Auschwitz.

De adăugat că pentru vizita Papei la sinagoga din Roma se prevede prezenţa şi a unei delegaţii a comunităţii islamice italiene, pe lângă cea a patriarhului latin de Ierusalim, a custodelui franciscan în Ţara Sfântă şi a nunţiului apostolic în Israel. Deci, ideal, se va crea o punte care uneşte Templul Major Ebraic din Roma cu Ţara Sfântă şi trece dincolo, ajungând, într-un fel, la Medina şi Mecca, încât acest mare salut: „Shalom aleichem” pe care evreii îl schimbă între ei şi pe care îl adresează creştinilor, să devină un „Salam aleikum”, un salut de pace îndreptat spre credincioşii musulmani.