Vizita lui Benedict al XVI-lea la sinagoga din Roma nu va face decât bine dialogului dintre evrei şi catolici: interviu cu directoarea Muzeului Ebraic

(RV - 15 ianuarie 2010) Ultimele pregătiri pentru vizita lui Benedict al XVI-lea la sinagoga din Roma, duminică 17 ianuarie. Unul din momentele intense ale vizitei va fi inaugurarea expoziţiei „Et ecce gaudium” la Muzeul Ebraic din Roma, care a fost prezentată joi după amiază jurnaliştilor. Este vorba despre o expoziţie de 14 desene realizate în secolul al XVIII-lea de evreii romani pentru încoronarea Suveranilor Pontifi. Pentru o reflecţie asupra felului în care lumea culturală evreiască aşteaptă vizita lui Benedict al XVI-lea, la 24 de ani de la cea istorică a lui Ioan Paul al II-lea trimisul nostru a intervievat-o pe directoarea Muzeului Ebraic din Roma, Daniela Di Castro:
• Au trecut, întocmai, 24 de ani şi lumea s-a schimbat complet: s-au schimbat raporturile, negreşit, între comunitatea ebraică din Roma şi lumea catolică după această explozivă noutate a lui Ioan Paul al II-lea în 1986; s-au făcut paşi înainte. Această vizită va fi în mod cert o piatră de hotar foarte, foarte importantă în dialogul iudeo-creştin şi chiar într-un moment în care este mare nevoie de dialog în lume.
 
Cu vizita lui Benedict al XVI-lea este inaugurată expoziţia „Et ecce gaudium”, care se referă la raportul dintre evrei şi papalitate…Despre ce este vorba?
• La jumătatea secolului al XVI-lea evreii pierd drepturile civile şi sunt închişi într-un ghetou, dar participarea lor la ceremonia de înscăunare a Pontifilor continuă. Este un lucru fundamental, deoarece în ciuda faptului că sunt privaţi de drepturile civile şi cu toate că sunt consideraţi cetăţeni de seria B, sunt, oricum, cetăţeni romani. Şi acest fapt e un lucru fundamental, deoarece statutul de evrei la Roma este în orice caz un statut de cetăţeni cărora le este garantată posibilitatea de a fi prezenţi aici în oraş. Sunt chemaţi să împodobească o porţiune de stradă cu panouri conţinând inscripţii biblice.

Muzeul ebraic din Roma păzeşte memoria comunităţii ebraice a oraşului. Cât este de important a păstra această memorie, mai ales pentru tinerele generaţii?
• Muzeul ebraic din Roma este tocmai o parte a oraşului şi cred că memoriile ebraismului la Roma se întretaie atât de mult cu cele ale oraşului încât reţin că este imposibil a cunoaşte Roma dacă nu se cunoaşte şi Muzeul ebraic, dacă nu se cunoaşte istoria ebraismului, de exemplu, în toponimele sale. Această zonă care înconjoară Muzeul ebraic, zona cartierului evreiesc, unde odinioară se afla ghetoul, şi străzile adiacente sunt atât de importante şi nu doar pentru istoria ebraismului, dar pentru istoria întregului oraş. Acesta este apoi un muzeu foarte important pentru istoria artei, a artelor decorative.

Dialogul dintre evrei şi catolici este unul într-adevăr multidimensional. Cât de rodnic este acest dialog în domeniul culturii?
• Terenul culturii - mulţumim cerului - este un teren deosebit pentru dialog! Nu există dialog fără cultură, aş spune. Este de ajuns să deschizi un ziar şi ne dăm seama că unde lipseşte cultura, dialogul moare mereu. Noi căutăm, în schimb, să facem contrarul: depunem un mare efort pentru a apropia Muzeul ebraic din Roma de şcoli; comunitatea ebraică tratează muzeul ca „zonă de dialog”. Fireşte, când avem norocul să avem vizita unui personaj ilustru, precum cea a Suveranului Ponitf, Muzeul ebraic din Roma reuşeşte să ajungă prin comunicarea sa în locurile cel mai îndepărtate ale lumii. Cred că totul nu poate face decât bine.

Aici sericiul audio: