Ordinele călugăreşti cerşetoare în cateheza Papei la audienţa generală: O Bisercă
săracă şi fidelă face credibilă Evanghelia
(RV - 13 ianuarie 2010) Într-o zi dominată de durere pentru tragedia din Haiti,
Benedict al XVI-lea inaugurase la audienţa generală un nou paragraf asupra personalităţilor
mai importante din perioada Evului Mediu. Cateheza Papei ţinută în aula Paul al
VI-lea din Vatican, în prezenţa a circa 9 mii de persoane din diferite părţi ale lumii
s-a axat pe apariţia şi dezvoltarea Ordinelor călugăreşti cerşetoare, „mendicantes”
în latină, în secolul al XIII-lea, în special Ordinul Fraţilor Minori şi Predicatori,
numiţi şi Franciscani şi respectiv Dominicani, de le fondatorii lor Francisc de Assisi
şi Dominic de Guzman, care prin stilul lor sobru au dat o puternică mărturie de sărăcie
şi solidaritate evanghelice, necesare - a spus Papa - şi astăzi.
„Maeştri prin
cuvânt şi mărturisitori prin pilda vieţii”, care atrag după ei mulţimile din secolul
al XIII-lea, ei nu au încetat să o facă şi astăzi - prin adepţii şi urmaşii lor -
zece ani după 2000. Sfântul Francisc de Assisi şi Dominic de Guzman şi Ordinele respective
întemeiate de ei - Franciscani şi Dominicani, au fost - a afirmat cu intensitate papa
Benedict - „adevăraţii reformatori ai vieţii Bisericii”, datorită capacităţii lor
de a şti să interpreteze cu inteligenţă „semnele timpurilor”. Naşterea acestor Ordine,
a descris Papa, a fost un răspuns la provocarea lansată Bisericii acelei epoci de
„mişcările pauperiste”, care denunţau - a recunoscut Pontiful - „o dezordine reală
în Biserică, pricinuită de comportamentul puţin exemplar al unor exponenţi de diferit
rang ai clerului”, preoţi, călugări şi episcopi: • Ele contestau cu asprime
modul de a trăi al preoţilor şi monahilor timpului, acuzaţi de a fi trădat Evanghelia
şi de a nu practica sărăcia ca primii creştini, şi contrapuneau ministerului
Episcopului o „ierarhie paralelă” proprie. În afară de aceasta, pentru a-şi justifica
propriile alegeri, au răspândit învăţături incompatibile cu credinţa catolică. De
exemplu, mişcarea Catarilor sau Albigenzilor relua erezii antice, precum subestimarea
şi dispreţul lumiimateriale….negarea voinţei libere, şi apoi dualismul, existenţa
unui principiu alrăului echivalat cu Dumnezeu.
Din contra,
membrii acestor Ordine renunţând la posesia bunurilor personale, încrezându-se în
Providenţă, trăiau din pomană obţinută prin cerşit, de unde şi denumirea Ordinelor
„Mendicantes” - care cerşesc: • Franciscanii şi Dominicanii, păşind pe urmele
fondatorilor, au arătat, în schimb, că era posibil a trăi sărăcia evanghelică, adevărul
Evangheliei ca atare, fără a se separa de Biserică; au arătat că Biserica rămâne adevăratul,
locul autentic al Evcangheliei şi al Scripturii. Mai mult, Dominic şi Francisc au
tras tocmai din comuniunea intimă cu Biserica şi cu Papalitatea forţa mărturiei lor.
Acest
stil de viaţă, de a fi martori sobri ai lui Cristos, înainte chiar de a se prezenta
ca maeştri ai Evanghelei, a convins multe persoane să intre în comuniune cu Biserica.
Mai mult, a continuat Benedict al XVI-lea, evlavia. umilinţa şi simplitatea profundă
a învăţământului lor creştin, bazat „pe exemple concrete lesne de înţeles”, au stimulat
naşterea unor asociaţii de credincioşi laici, aşa-numitul Ordin al Treilea, dornici
să trăiască după spiritualitatea lui Francisc şi Dominic: • În alte cuvinte,
propunerea unei „sfinţenii laicale” a cucerit multe persoane. Cum a amintit Conciliul
Ecumenic Vatican II, chemarea la sfinţenie nu este rezervată câtorva, ci este universală…(Lumen
gentium,40). Şi astăzi fiecare creştin trebuie să tindă spre „măsura înaltă a vieţii
creştine”, la orice stare de viaţă ar aparţine!
Chiar şi astăzi, a constatat
Papa: • Deşi trăind într-o societate în care adesea predomină „a avea”
asupra lui „a fi”, oamenii sunt foarte sensibili la exemplele de sărăcie şi de solidaritate,
pe care credincioşii le oferă prin alegerile lor curajoase. Lumea, cum amintea papa
Paul al VI-lea în Exortaţia apostolică „Evangelii nuntiandi” ascultă bucuros
maeştrii, când sunt şi mărturisitori. Aceasta este o lecţie ce nu trebuie uitată niciodată
în opera de răspândire a Evangheliei: a trăi personal cei dintâi ceea ce se anunţă,
a fi oglindă a carităţii divine.
Zel, strategii pastorale,
dinamism misionar care i-au făcut pe unii fraţi să ajungă până în Africa septentrională,
în Orientul Mijlociu, şi în Europa de nord. Aceasta au fost Ordinele călugăreşti cerşetoare
„mendicantes”. Dar noutatea intuiţiilor lor, care au marcat profund şi viaţa civilă
a timpului, a produs - a spus în încheiere Pontiful - culmi de gândire teologică şi
spirituală, care au avut în Sfântul Toma de Aquino sau în Sfântul Bonaventura exemplele
cele mai ilustre: • Şi astăzi există o „caritate a adevărului şi în adevăr”,
o „caritate intelectuală” de exercitat pentru a lumina inteligenţele şi conjuga credinţa
cu cultura.
Strădania depusă de Franciscani şi de Dominicani în universităţile
medievale este o invitaţie, iubiţi credincioşi, la a fi prezenţi în locurile de elaborare
a ştiinţei, pentru a propune cu respect şi convingere, lumina Evangheliei asupra chestiunilor
fundamentale care interesează omul, demnitatea sa, destinul său veşnic. Gândindu-se
la rolul Franciscanilor şi Dominicanilor în Evul Mediu, la reînnoirea spirituală pe
care au suscitat-o, la suflul de viaţă nouă pe care l-au comunicat în lume, un monah
a spus: „În acel timp lumea îmbătrânea. Două Ordine s-au ridicat în Biserică, căreia
i-au reînnoit tinereţea ca pe cea a unui vultur” (Burchard d’Ursperg, Chronicon).
În
momentul saluturilor particulare, vorbind în polonă, Benedict al XVI-lea a încredinţat
rugăciunii pelerinilor preoţii, acum în Anul Preoţiei. „Participând la Sfânta Liturghie
duminicală - a spus - cereţi desăvârşirea vieţii lor şi fidelitatea lor în slujire”.
Apoi, Papa a salutat asistenţii bisericeşti ai UNITALSI, Uniunea Naţională Italiană
pentru Transportul Bolnavilor la Sanctuare Internaţionale, care în acest zile sunt
angajaţi în reuniunea lor anuală.
Audienţa s-a încheiat ca de obicei cu intonarea
rugăciunii Tatăl nostru în limba latină şi binecuvântarea apostolică ce ajunge pe
calea undelor la toţi ascultătorii noştri. Aici serviciul audio: