Apărarea vieţii este premisa pentru salvgardarea creaţiei şi a păcii; cartea naturii este una şi indivizibilă: Papa către Corpul Diplomatic

(RV - 12 ianuarie 2010) Apărarea vieţii este premisa pentru salvgardarea Creaţiei şi a păcii. A spus Papa în mesajul consemnat comunităţii internaţionale, în tradiţionalul discurs de început de an către membrii Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun.

Tocmai asupra relaţiei dintre ecologia umană şi protecţia ambientului, ascultaţi un interviu cu Ernesto Olivero, fondatorul operei sociale Sermig-Arsenalul Păcii care se referă la afirmaţiile Papei: omul şi creaţie sunt în sintonie; cartea naturii este una şi indivizibilă:
• Facem parte din aceeaşi aventură a lui Dumnezeu care ne-a plasat pe pajişti înverzite, iar noi, uneori, umplem aceste pajişti cu ciment, desfigurând peisajul prin speculă…E un imn continuu la a iubi omul, şi dacă cineva ia prea mult, ia din ceea ce revine altuia.

Papa a spus că la baza crizelor economice ca şi a exploatării mediului se află egoismul, faptul de a nu se recunoaşte ca fraţi. De aceea, Pontiful reaminteşte locul central al demnităţii persoanei…
• Desigur. Este lăcomia care a întunecat atâtea situaţii. Iar criza aceasta, când a început, mă făcea să spun tinerilor mei: „Există o frumuseţe ce bate la uşa omului; dacă noi nu ştim să recunoaştem că această criză se datorează avidităţii, faptului de a ne gândi doar la noi înşine, noi vom fi înşelaţi de aceeaşi putere. Papa ne aminteşte că această criză poate fi o ocazie de a schimba stilul de viaţă.

În discursul către Corpul Diplomatic, Papa s-a referit la necesitatea respectării libertăţii religioase. Gândul se îndreaptă spontan în aceste zile la atâţia creştini - ne gândim la Egipt, la Malaysia - care chiar în perioada sfântă a Crăciunului au fost ţinta unor acte de violenţă…Ernesto Olivero:
• Noi, în Europa, am avea o mare posibilitate - dar nu o folosim - aceea de a face să se înţeleagă că libertatea religioasă trebuie să fie garantată în orice colţ al lumii. Noi cutreierăm lumea pentru solidaritatea cu opera noastră în favoarea tinerilor şi ne dăm seama că nu este aşa: trebuie să devină cu adevărat o libertate, iar Europa ar trebui să fie învăţătoare în materie.

Tot în discursul ţinut luni la întâlnirea în Vatican a membrilor Corpului Diplomatic, Benedict al XVI-lea a îndemnat comunitatea internaţională să pună demnitatea persoanei umane la baza relaţiilor internaţionale. Un apel cât se poate de oportun şi actual, după cum subliniază prof. Antonio Papisca, docent de Relaţii internaţionale la Universitatea din Padova:
• De partea Pontifului stă noul drept internaţional, care are la bază Carta Naţiunilor Unite şi Declaraţia universală a drepturilor omului. Aici există un nou drept internaţional: trebuie să fim obligaţi, să ne simţim obligaţi la respectarea persoanei umane, toate Statele şi toate guvernele.

Această temă, şi în consecinţă, valoarea demnităţii umane care se încarnează în persoană este un principiu care face parte din acel grad superior al orânduirii despre care vorbeşte enciclica socială a lui Benedict al XVI-lea „Caritas in veritate”, reluând o temă preferată de Ioan Paul al II-lea.
Orizontul Sfântului Scaun, al Papei, este într-adevăr universal. Recent, a stabilit relaţii diplomatice depline şi cu Rusia…
• Putem vorbi despre un aspect multilateral virtuos şi fecund. Consider că trebuie să se insiste mult pe această temă, la care actualul Pontif ţine în mod deosebit, cea afamiliei umane şi pe care el o dezvoltă - pentru a spune astfel - „în cercuri concentrice”: pleacă de la persoană în relaţiile ei cu ceilalţi pentru a ajunge la familie, şi mai departe la întreaga familie umană. Trebuie deci să reînnoim în limbaj şi să actualizăm şi semnificaţia unor expresii ca de pildă „comunitatea internaţională”: Ce este? Este clubul Statelor? Comunitatea internaţională este ansamblul persoanelor umane, membrii unicii familii umane ale căror drepturi fundamentale sunt recunoscute de dreptul internaţional în vigoare.

O temă care îi place mult Papei este cea a salvgardării creaţiei, subliniind încă o dată importanţa fraternităţii şi a familiei umane…
• În mesajul de la 1 ianuarie, Ziua mondială a păcii, sunt reluate teme pe care le găsim şi în enciclica amintită „Caritas in veritate”, adică tema guvernării unei lumi din ce în ce mai interdependente, mai globalizate. Ambientul natural creat - care este un dar - trebuie să fie gestionat, guvernat: dar prin care lege? Încă o dată, revine un dat de fapt: noi avem deja o lege bună şi justă şi este dreptul internaţional pentru drepturile omului.

Aici serviciul audio: