"Nimeni să nu fie singur, nimeni, marginalizat, nimeni, abandonat!": Benedict al XVI-lea, la prânzul cu săracii de la cantina Comunităţii Sfântul Egidiu

RV 27 dec 2009. "Nimeni să nu fie singur, nimeni, marginalizat, nimeni, abandonat!": este exhortaţia papei Benedict al XVI-lea, adresată duminică, sărbătoarea Sfintei Familii, în timpul vizitei sale la cantina săracilor a Comunităţii Sfântul Egidiu, unde a luat prânzul împreună cu aproximativ 150 de persoane. Papa a fost primit de Andrea Ricardi şi Marco Impagliazzo, fondatorul, respectiv, preşedintele Comunităţii, însoţiţi de o femeie rom şi un imigrant din Senegal, alături de episcopul Vincenzo Paglia şi arhiepiscopul Luigi Moretti, vice-gerentul Diecezei de Roma.

O întâlnire simplă, intimă, familiară, dar mai ales plină de bucurie, duminică la prânz, între Benedict al XVI-lea şi oaspeţii şi voluntarii Comunităţii Sfântul Egidiu, într-un loc, masa săracilor de pe Via Dandolo din cartierul roman Trastevere, de mare semnificaţie pentru Roma dar mai ales cu mare valoare umanitară, unde e posibil să fie atinsă cu mâna prezenţa lui Cristos în fratele care suferă de foame şi în cel care-i dă de mâncare, unde iese la suprafaţă sensul cel mai profund al iubirii creştine, unde mesajul de Crăciun răsună în fiecare zi iar caritatea se exprimă în gesturi concrete.
• "Prin gesturile de iubire ale celor care-l urmează pe Isus devine vizibil adevărul că "(Dumnezeu) ne-a iubit mai întâi şi continuă să ne iubească cel dintâi; de aceea şi noi putem răspunde cu iubire" (Deus caritas est, nr. 17). Isus spune: "am fost flâmând şi mi-aţi dat să mânânc, am fost însetat şi voi mi-aţi dat să beau, eram străin şi voi m-aţi primit, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi m-aţi vizitat, am fost în închisoare şi voi aţi venit la mine" (Matei 25, 35-36). Şi încheie: "tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut" (v. 40). Ascultând aceste cuvinte, cum să nu te simţi cu adevărat prieten cu cei în care Domnul se recunoaşte pe sine? Şi nu doar prieteni, dar şi familiari".

La masă cu Benedict al XVI-lea s-au aşezat 12 persoane, printre care o familie de romi, un afgan şiit, un văduv italian de 90 de ani, un tânăr de 25 de ani în scaunul cu rotile încă de la naştere şi abandonat de familie. Cu afecţiune şi cordialitate, Papa a vorbit în timpul prânzului cu ei, le-a ascultat poveştile de viaţă, dificultăţile prin care au trecut, într-un loc în care slujirea gratuită a celor nevoiaşi merge dincolo de o masă caldă şi aceasta, fără a ţine cont de deosebirile de rasă, religie sau cultură. În acest loc, duminică era într-adevăr o atmosferă cu totul aparte, rod nu atât al lucrurilor materiale cât mai ales al bucuriei de a se simţi reciproc fraţi în Cristos Isus:
• "Dragi prieteni! Este emoţionant pentru mine să fiu împreună cu voi, să fiu aici în familia (Comunităţii) Sfântul Egidiu, să fiu cu prietenii lui Isus pentru că Isus iubeşte chiar pe cei care suferă, persoanele cu dificultăţi şi vrea să-i aibă ca fraţi şi surori. În timpul prânzului, am ascultat povestiri dureroase şi încărcate de omenie, chiar şi povestea unei iubiri găsite aici: poveşti de viaţă despre bătrâni, emigranţi, oameni fără adăpost, romi, purtători de handicap, persoane cu probleme economice sau alte dificultăţi. Sunt aici în mijlocul vostru pentru a vă spune că vă sunt aproape şi că ţin la voi".

"Am venit între voi chiar de sărbătoarea Sfintei Familii", au fost cuvintele Papei, "pentru că într-un anume sens, ea seamănă cu voi":
• "Şi Familia lui Isus, încă de la primii paşi, a întâlnit greutăţi, a trăit problema lipsei de ospitalitate, a fost constrânsă să emigreze în Egipt din cauza violenţei regelui Irod. Voi ştiţi preabine ce înseamnă suferinţa, dar aveţi aici pe cineva care se îngrijeşte de voi, mai mult, pe cineva care aici şi-a regăsit propria familie graţie serviciului plin de atenţie al Comunităţii Sfântul Egidiu, care oferă un semn despre iubirea lui Dumnezeu faţă de cei săraci. Aici se realizează astăzi ceea ce se întâmplă acasă: cel care slujeşte şi ajută se confundă cu cel slujit şi ajutat, iar la locul dintâi se află cel care are mai mare nevoie".

Importanţa de a fi familie, de a forma acel "noi" care ia locul lui "eu" dintr-o societate egoistă şi materialistă – a observat în cuvântul de bunvenit prof. Andrea Ricardi, fondatorul Comunităţii Sfântul Egidiu – i-a încurajat pe toţi voluntarii şi oaspeţii cantinei pentru săraci să regăsească piatra de temelie, Isus Cristos. Numai graţie lui, slujirea îşi găseşte cea mai înaltă semnificaţie.

La terminarea prânzului cu peste 150 de oaspeţi, Papa a voit să ofere personal la toţi copiii prezenţi diferite cadouri, precum jucării, ghiozdane cu creioane colorate şi cărţi de colorat. În fine, un salut adresat mulţimii alcătuită din străini, bătrâni ai cartierului, săraci marginalizaţi, oameni singuri sau bolnavi.
• "Atâtea persoane, provenind din diferite Ţări, marcate de necesităţi, se regăsesc aici pentru a primi un cuvânt, o mână de ajutor, o lumină pentru un viitor mai bun. Faceţi în aşa fel încât nimeni să nu fie singur, nimeni marginalizat, nimeni abandonat. Există o limbă, dincolo de diferitele limbi, care pe toate le uneşte: limba iubirii. Aceasta este şi limba (...) pe care trebuie să o învăţăm şi să o practicăm tot mai mult. Ne învaţă acest lucru Pruncul Isus, Dumnezeu care din iubire s-a făcut unul dintre noi. Iubirea face ca oraşul şi lumea să fie mai bune".

Aici, serviciul audio: