În preajma Crăciunului, celebrare euharistică pentru comunitatea Radio Vatican
(RV - 22 decembrie 2009) O Sfântă Liturghie a fost celebrată marţi la ora 12 în
capela Bunei Vestiri din sediul Palazzo Pio pentru comunitatea de lucru Radio Vatican
în preajma sărbătorii Naşterii Domnului. Liturghia, urmată în Sala Marconi
de tradiţionalul schimb de urări de Crăciun şi Anul Nou, a fost prezidată de
părintele spaniol Félix Juan Cabasés, fost responsabil al serviciului de documentare
a emiţătorului pontifical. Celebrarea a fost animată de corul alcătuit
în acest scop de serviciul liturgic al Radioului. • Secvenţe muzicale. Cântecul
de Crăciun pentru o Liturghie voită în fiecare an cu dorinţa ca întreaga comunicate
Radio Vatican să se regăsească pentru a se ruga împreună în aşteptarea şi în bucuria
venirii lui Cristos. Dar şi un moment de adevăr în profunzimea Euharistiei: adevărul
despre ce căutăm să facem prin munca noastră de comunicare, tot mai angajantă şi exigentă
în Societatea Informaţiei, şi adevărul despre ceea ce suntem.
Asupra ocaziilor
pierdute de a fi mai buni cu persoana care lucrează alături de noi, s-a oprit părintele
Cabasés în predica sa. • În aceste grupuri de lucru care sunt restrânse şi durabile,
se întâmplă în mod inevitabil ceea ce se întâmplă în viaţa de căsătorie şi de familie,
adică fiecare se manifestă drept ceea ce este. Durata, frecvenţa şi intensitatea schimburilor
de vedere fac astfel încât nu e posibil să se ignoreze calităţile şi defectele celuilalt.
Aici, în ambientul de lucru de la Radio Vatican, capacitatea noastră de a-l iubi pe
altul trebuie să depăşească cea mai grea dintre încercări: încercarea vieţii zilnice,
acea care ne lasă total goi în faţa celorlalţi.
Apoi, o reflecţie despre ceea
ce înseamnă a iubi: • E nevoie să înveţi a iubi şi în noaptea credinţei şi rezistenţa
speranţei. Trebuie să înveţi a iubi fără a cere desăvârşirea, întrucât şi noi care
nu suntem perfecţi, vrem să fim iubiţi. În fine, părintele iezuit Cabasés a adus
şi o mărturie personală: • Examenul iubirii nu sfârşeşte aici, pentru că dacă nu
ar fi Acela care în aceste zile se naşte, nu ar exista Sfântul Scaun şi în privinţa
altora filantropia, iubirea noastră de oameni nu s-ar fi transformat într-o iubire
adevărată. Lăsaţi-mă să dau mărturia unui vârstnic care stă să împlinească 80 de ani.
O viaţă, aceasta, lungă şi în timpul căreia multe lucruri s-au schimbat - oraşul,
munca, prietenii şi colegii, dar El nu! Isus a rămas mereu acelaşi şi alături de
El, eu - bătrân şi consumat - şi de acum obosit - găsesc zilnic în Euharistie şi în
toată viaţa, veselia tinereţii mele.
• Secvenţe muzicale. Cuvintele
părintelui Cabasés au fost în realitate şi un exemplu pe plan profesional deoarece
a reuşit să exprime mult în foarte puţin timp: este, puţin pariul muncii emiţătorului
nostru, care cere autoritate şi seriozitate pentru că este Radioul Papei dar care
trăieşte din viteza mijlocului radiofonic. Este pariul de a povesti fragmente din
viaţa Bisericii în lume şi a evenimentelor geopolitice şi umanitare în care lucrează:
un pariu care de fiecare dată când se nutreşte din Euharistia la care iau parte toţi,
aşa ca astăzi, nu poate decât să aibă intensitate, adevăr, respect şi o motivaţie
în plus. Aceasta este cea dintâi urare pe care ne-o facem unii altora. • Secvenţe
muzicale.