Papa: cine urmează lecţia lui Galileo nu se încrede doar în ştiinţă, dar înalţă privirea dincolo de sine, spre Creatorul a toate

(RV - 1 decembrie 2009) „Cine priveşte cosmosul, urmând lecţia lui Galileo, nu va putea să se oprească doar la ceea ce observă cu telescopul, va trebui să treacă dincolo pentru a se întreba în legătură cu sensul şi scopul spre care îndreaptă toată creaţia”.
Afirmă papa Benedict al XVI-lea într-un mesaj trimis cu ocazia reuniunii de studiu iniţiată luni la Universitatea Pontificală Laterană pe tema „De la telescopul lui Galileo la cosmologia evolutivă. Ştiinţă, Filozofie şi Teologie în dialog”. Evenimentul se desfăşoară în contextul Anului Internaţional al Astronomiei, pentru a celebra al patrulea centenar al descoperirii telescopului.

Papa descrie mirarea şi emoţia lui Galileo, când în urmă cu 400 de ani, în 1609, a ţintit pentru prima dată cerul cu telescopul, „inventat de mine - a ţinut să spună omul de ştiinţă din Pisa - iluminându-mă pentru prima dată harul divin”.

Prin această descoperire, „etapă decisivă pentru istoria umanităţii” - relevă Benedict al XVI-lea - „ştiinţa devenea ceva diferit de felul cum anticii o gândiseră întotdeauna”. „Galileo se avânta în căile necunoscute ale universului” deschizând larg „poarta pentru a-i observa spaţiile din ce în ce mai imense” şi provocând noi întrebări în legătură cu însăşi originea cosmosului.

„Chiar şi astăzi - continuă Papa - universul continuă să suscite interogative la care simpla observaţie, însă nu reuşeşte să dea un răspuns satisfăcător: singurele ştiinţe naturale şi fizice nu sunt de ajuns”. „Este lecţia lui Galielo - afirmă Papa - care conduce la această consideraţie”. De fapt, chiar cercetătorul din Pisa susţinea că „Dumnezeu a scris cartea naturii în forma limbajului matematic”. „Cu toate acestea - continuă - matematica este o invenţie a spiritului uman pentru a înţelege creaţia”. Astfel, coincidenţa perfectă dintre structura obiectivă a universului şi structura intelectuală a subiectului uman, „invită la a privi la o unică Inteligenţă creatoare” care leagă aceste două realităţi.

„Întrebările asupra imensităţii universului, asupra originii şi scopului său., precum şi asupra înţelegerii sale - reaminteşte Benedict al XVI-lea - nu admit un singur răspuns cu caracter ştiinţific. Cine priveşte la cosmos, urmând lecţia lui Galileo, nu va putea să se oprească doar la ceea ce observă cu telescopul, va trebui să meargă mai departe pentru a se întreba despre sensul şi scopul spre care creaţia orientează”.

Şi în acest sens Papa formulează auspicii pentru un reînnoit dialog între cunoştinţe ştiinţifice, filozofice şi teologice: între ele nu există nici un conflict. „Din contra, numai în măsura în care ele reuşesc să intre în dialog şi să-şi schimbe respectivele competenţe vor fi în măsură să prezinte oamenilor de azi rezultate cu adevărat eficiente”. Papa invită, în fine, să se evite „un risc subtil subînţeles pentru atâtea cuceriri: ca omul să se încreadă doar în ştiinţă şi să uite să-şi înalţe privirea dincolo de sine spre acea Fiinţă transcendentă, Creator a toate, care în Isus Cristos a revelat adevărata sa Iubire”.

Aici serviciul audio: