Papa: cine urmează lecţia lui Galileo nu se încrede doar în ştiinţă, dar înalţă privirea
dincolo de sine, spre Creatorul a toate
(RV - 1 decembrie 2009) „Cine priveşte cosmosul, urmând lecţia lui Galileo,
nu va putea să se oprească doar la ceea ce observă cu telescopul, va
trebui să treacă dincolo pentru a se întreba în legătură cu sensul şi scopul spre
care îndreaptă toată creaţia”. Afirmă papa Benedict al XVI-lea
într-un mesaj trimis cu ocazia reuniunii de studiu iniţiată luni la Universitatea
Pontificală Laterană pe tema „De la telescopul lui Galileo la cosmologia evolutivă.
Ştiinţă, Filozofie şi Teologie în dialog”. Evenimentul se desfăşoară în contextul
Anului Internaţional al Astronomiei, pentru a celebra al patrulea centenar al descoperirii
telescopului.
Papa descrie mirarea şi emoţia lui Galileo, când în urmă cu 400
de ani, în 1609, a ţintit pentru prima dată cerul cu telescopul, „inventat de mine
- a ţinut să spună omul de ştiinţă din Pisa - iluminându-mă pentru prima dată harul
divin”.
Prin această descoperire, „etapă decisivă pentru istoria umanităţii”
- relevă Benedict al XVI-lea - „ştiinţa devenea ceva diferit de felul cum anticii
o gândiseră întotdeauna”. „Galileo se avânta în căile necunoscute ale universului”
deschizând larg „poarta pentru a-i observa spaţiile din ce în ce mai imense” şi provocând
noi întrebări în legătură cu însăşi originea cosmosului.
„Chiar şi astăzi -
continuă Papa - universul continuă să suscite interogative la care simpla observaţie,
însă nu reuşeşte să dea un răspuns satisfăcător: singurele ştiinţe naturale şi fizice
nu sunt de ajuns”. „Este lecţia lui Galielo - afirmă Papa - care conduce la această
consideraţie”. De fapt, chiar cercetătorul din Pisa susţinea că „Dumnezeu a scris
cartea naturii în forma limbajului matematic”. „Cu toate acestea - continuă - matematica
este o invenţie a spiritului uman pentru a înţelege creaţia”. Astfel, coincidenţa
perfectă dintre structura obiectivă a universului şi structura intelectuală a subiectului
uman, „invită la a privi la o unică Inteligenţă creatoare” care leagă aceste două
realităţi.
„Întrebările asupra imensităţii universului, asupra originii şi
scopului său., precum şi asupra înţelegerii sale - reaminteşte Benedict al XVI-lea
- nu admit un singur răspuns cu caracter ştiinţific. Cine priveşte la cosmos, urmând
lecţia lui Galileo, nu va putea să se oprească doar la ceea ce observă cu telescopul,
va trebui să meargă mai departe pentru a se întreba despre sensul şi scopul spre
care creaţia orientează”.
Şi în acest sens Papa formulează auspicii pentru
un reînnoit dialog între cunoştinţe ştiinţifice, filozofice şi teologice: între ele
nu există nici un conflict. „Din contra, numai în măsura în care ele reuşesc să intre
în dialog şi să-şi schimbe respectivele competenţe vor fi în măsură să prezinte oamenilor
de azi rezultate cu adevărat eficiente”. Papa invită, în fine, să se evite „un risc
subtil subînţeles pentru atâtea cuceriri: ca omul să se încreadă doar în ştiinţă şi
să uite să-şi înalţe privirea dincolo de sine spre acea Fiinţă transcendentă, Creator
a toate, care în Isus Cristos a revelat adevărata sa Iubire”.