"Biserica nu este o structură politică ci sacramentală. Nu există contrapunere între
laici şi ierahie": Benedict al XVI-lea, la cateheza despre Sfântul Clement Romanul,
sărbătorit în aceste zile de Bisericile creştine
RV 23 nov 2009. Creştinii de rit roman sau latin au sărbătorit luni,
iar cei de rit bizantin, vor sărbători marţi, comemorarea Sfântului Clement I, Episcop
al Romei, venerat încă din primele veacuri cu titlul de martir. Despre personalitatea
acestui mare Sfânt Părinte al Bisericii, considerat al treilea succesor al Sfântului
Petru la scaunul apostolic al Romei, Benedict al XVI-lea a vorbit la cateheza audienţei
generale de la 7 martie 2007. Papa s-a oprit în mod special asupra "Scrisorii către
corinteni" a Sfântului Clement Romanul, un document care aduce o lumină de cea mai
mare importanţă despre identitatea Bisericii şi rolul laicilor.
"În timpul
lui Clement, ivindu-se un contrast nu mărunt în rândul fraţilor din Corint, Biserica
Romei" le-a trimis "o scrisoare foarte importantă pentru a-i reconcilia în pace" şi
"a reînnoi credinţa lor": Benedict al XVI-lea a preluat aceste cuvinte ale Sfântului
Irineu pentru a sublinia importanţa acestei intervenţii a papei Clement. Este un document
în care credincioşii sunt îndemnaţi la "smerenie şi iubire frăţească". Dar aceeaşi
scrisoare este importantă şi pentru faptul că pentru prima dată în literatura creştină
apare termenul "laic" prin care se înţelege "un membru al poporului lui Dumnezeu".
În această Scrisoare, evidenţia Pontiful, Sfântul Clement subliniază că mădularele
Trupului lui Cristos sunt unite fără deosebire: • "Distincţia netă dintre 'laic'
şi 'ierarhie' nu înseamnă nicidecum o contrapunere, ci doar conexiune organică a unui
corp, a unui organism, cu diversele sale funcţii. Biserica, de fapt, nu este un loc
de confuzie şi de anarhie, unde fiecare face ceea ce vrea în orice moment; în acest
organism, fiecare, cu o structură articulată, îşi exercită slujirea sa potrivit vocaţiei
primite".
Sfântul Clement, a reluat papa Benedict al XVI-lea, "explicitează
în mod clar doctrina succesiunii apostolice", evidenţiind că normele care o conduc
provin în cele din urmă de la Dumnezeu". Toate decurg "în mod ordonat din voinţa lui
Dumnezeu", scrie Sfântul Clement. De aici, a fost sublinierea Papei, reiese că "Biserica
are o structură sacramentală şi nu o structură politică": • "Biserica este mai
presus de toate darul lui Dumnezeu şi nu creatura noastră. De aceea, această structură
sacramentală nu garantează doar orânduirea comună, dar şi această prioritate a darului
lui Dumnezeu, de care cu toţii avem nevoie".
Scrisoarea Sf. Clement către
corinteni, a reluat Episcopul Romei, se încheie cu o rugăciune pentru instituţiile
politice. În acest fel, după valul persecuţiei şi cunoscând bine că persecuţiile aveau
să continue, "creştinii nu încetează să se roage pentru aceleaşi autorităţi care i-au
condamnat pe nedrept". Motivul, a evidenţiat Papa, "este mai întâi de toate de ordin
cristologic: trebuie să ne rugăm pentru prigonitori, cum a făcut Isus pe cruce". Dar,
a adăugat Benedict al XVI-lea, "această rugăciune cuprinde şi o învăţătură care călăuzeşte
de a lungul veacurilor atitudinea creştinilor în faţa politicii şi a Statului": •
"Rugându-se pentru autorităţi, Clement recunoaşte legitimitatea instituţiilor politice
în ordinea stabilită de Dumnezeu; în acelaşi timp, el îşi exprimă preocuparea ca autorităţile
să fie docile faţă de Dumnezeu şi 'să-şi exercite puterea pe care Dumnezeu le-a dat-o
în pace şi în blândeţe cu pietate' (61,2). Cezarul nu e totul. Există şi o altă suveranitate,
a cărei origine şi esenţă nu sunt din această lume, ci 'de Sus': este cea a Adevărului,
care şi în raport cu Statul îşi afirmă dreptul de a fi ascultat".