Beatificarea maicii Maria Alfonsina Ghattas, a doua femeie arabă din Ţara Sfântă la cinstea altarelor. Benedict al XVI-lea: "mângâiere specială pentru catolicii din Ţara lui Isus"

RV 22 nov 2009. Duminică, la Nazaret, mii de credincioşi s-au adunat la bazilica Buneivestiri pentru beatificarea călugăriţei Maria Alfonsina Ghattas, a doua femeie arabă din Ţara Sfântă ridicată de Biserica Catolică la cinstea altarelor. După cum a amintit şi Benedict al XVI-lea la rugăciunea Angelus, "beatificarea acestei atât de semnificative figuri de femeie este de mângâiere specială pentru Comunitatea catolică în Ţara Sfântă". Născută la Ierusalim în 1843 într-o familie creştină cu 19 copii, Maria Alfonsina Danil Ghattas...
• … "a descoperit foarte curând vocaţia la viaţa călugărească, de care a devenit pasionată, în ciuda dificultăţilor iniţiale puse de familie. Ei i se recunoaşte meritul de a fi întemeiat o congregaţie formată doar de femei ale locului, cu scopul învăţământului religios, pentru a învinge analfabetismul şi eleva condiţiile femeii din acel timp în ţinutul în care Isus însuşi i-a preamărit demnitatea. Punct central al spiritualităţii acestei noi Fericite este devoţiunea intensă faţă de Fecioara Maria, model luminos de viaţă consacrată în întregime lui Dumnezeu: Sfântul Rozariu era rugăciunea ei continuă, ancora ei de salvare, izvorul său de haruri. Beatificarea acestei atât de semnificative figuri de femeie este de mângâiere specială pentru Comunitatea catolică în Ţara Sfântă şi este o invitaţie la a se încrede mereu, cu fermă speranţă, în Divina Providenţă şi în ocrotirea maternă a Mariei".

De la Nazaret, cronica Sfintei Liturghii şi a ceremoniei de beatificare, în corespondenţa Sarei Fornari:
• "La intonarea cântării 'Aleluia', la ora locală 11.00, în atmosfera de jubilare a credincioşilor care s-au strâns la bazilica superioară şi inferioară a Buneivestiri, a fost dezvelită imaginea noii Fericite, maica Maria Alfonsina Ghattas, a doua Fericită arabă din Ţara Sfântă, umilă fiică a Ierusalimului. Liturghia solemnă cu ritul beatificării a fost prezidată de partriarhul latin de Ierusalim, mons. Fouad Twal şi concelebrată de mai mulţi episcopi catolici ai Bisericilor orientale din Ţara Sfântă. A luat parte şi prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, arhiepiscopul Angelo Amato care a dat lectură, în limba latină, a decretului papal de beatificare. A urmat lectura în limba arabă efectuată de vicarul general al patriarhatului latin, episcopul Giacinto-Boulos Marcuzzo, după care credincioşii au răspuns cu un ropot de aplauze călduroase, prelungite minute în şir, în bazilica mariană prin excelenţă, la Nazaret, în onoarea noii fericite, numită de patriarhul latin "model de urmat pentru încrederea ei în Fecioara Maria" şi "prietenă a Cerului". Maica Maria Alfonsina este prima beatificată în Ţara Sfântă, a subliniat patriarhul Twal. La Sfânta Liturghie au participat şi circa 150 de călugăriţe din congregaţia întemeiată de noua fericită – "Surorile Preasfântului Rozariu" – dar multor fiice ale Mariei Alfonsina li s-a refuzat permisiunea de a veni din Ţările în care-şi desfăşoară apostolatul.

La predică, patriarhul latin de Ierusalim a definit decretul papal de beatificare o adevărată 'evanghelie, o veste bună pentru noi toţi'. Mulţumind arhiepiscopului Angelo Amato, delegatul Episcopului Romei, patriarhul Twal şi-a exprimat gratitudinea faţă de Sfântul Părinte care prin beatificarea Mariei Alfonsina "a reînnoit Biserica noastră invitându-ne la speranţa plină de bucurie că noi toţi avem posibilitatea de a deveni sfinţi asemenea ei". "Caracteristica fundamentală a congregaţiei Preasfântului Rozariu", a continuat Beatitudinea Sa, "este şi va rămâne întotdeauna aceea de a fi mâna dreaptă a patriarhatului latin în şcoli, parohii, instituţiile diecezei şi în Ţările arabe". A fost prezentă la celebrarea euharistică împreună cu familia ei şi Natalie, fetiţa din Ierusalim care în mai 2003 a fost salvată în mod miraculos de la moarte graţie mijlocirii noii Fericite. Tânăra, după mai multe minute fără aer, a fost scoasă afară ultima dintr-o fântână cu apă infectată, o groapă care se formase în grădină chiar sub masa la care sărbătorea o aniversare împreună cu zece prietene musulmane".