Un îndemn la speranţă: scrisoarea cardinalului Bertone către preoţii Bisericii din
China, cu ocazia Anului Sacerdotal
(RV – 16 noiembrie 2009) A continua pe calea reconcilierii în interiorul comunităţii
catolice şi a dialogului cu autorităţile civile. Acesta este îndemnul cardinalului
Secretar de stat Tarcisio Bertone către preoţii Bisericii catolice din Republica Populară
Chineză, într-o scrisoare adresată lor cu ocazia Anului Sfintei Preoţii. O scrisoare
în care prelaţii chinezi sunt chemaţi să urmeze exemplul Sfântului Paroh din Ars,
care „a ştiut să dialogheze cu toţi, pentru că a fost un om al rugăciunii”. Cardinalul
Bertone se opreşte şi asupra roadelor Scrisorii adresate de Episcopul Romei Bisericii
din China, în mai 2007.
„Încă este timpul mai mult de semănat decât de cules”,
scrie înaltul prelat citându-l pe părintele Matteo Ricci pentru a indica situaţia
din China la doi ani de la publicarea Scrisorii lui Benedict al XVI-lea către catolicii
chinezi. Nu a sosit încă momentul de a face bilanţuri definitive – subliniază – însă
„în ciuda dificultăţilor persistente, informaţiile ajunse din diferite păţi ale Chinei
indică şi semne de speranţă”. Referindu-se la Scrisoarea Pontifului din 27 mai
2007, cardinalul Secretar de stat îi îndeamnă pe preoţi să facă eforturi în favoarea
„reconcilierii în interiorul comunităţii catolice” şi a „dialogului respectuos şi
constructiv cu autorităţile civile, fără a renunţa la principiile credinţei catolice”. Pentru
a înfrunta actuala situaţie eclezială şi socio-politică – observă cardinalul Bertone
– „şi pentru a continua pe calea reconcilierii şi a dialogului, este imediat necesar,
pentru fiecare dintre voi, să vă alimentaţi cu lumină şi forţă de la izvoarele spiritualităţii”,
adică „a iubirii de Dumnezeu”. În acelaşi timp îi asigură pe preoţi că „Sfântul
Scaun este la curent privind complexa şi dificila situaţie” în care se află. Tocmai
„noile provocări pe care poporul chinez trebuie să le înfrunte la începutul celui
de-al Treilea Mileniu” – se subliniază în scrisoare – îi solicită pe preoţi să se
deschidă „cu încredere către viitor şi să continue să încerce să trăiască credinţa
creştină în mod integral”.
De asemenea, îi îndeamnă pe preoţii şi pe credincioşii
chinezi să-l anunţe pe Cristos chiar dacă sunt doar o mică turmă care trăieşte alături
de persoane „care au o poziţie de indiferenţă, dacă nu de aversiune, faţă de Dumnezeu
şi faţă de religie”. Secretarul de Stat vatican sugerează unele modalităţi practice
prin care prelaţii chinezi îşi pot aduce contribuţia, şi anume: vizitarea familiilor
catolice şi necatolice în sate, prin mărirea eforturilor pentru a forma buni catiheţi,
arătând caritatea dezinteresată a Bisericii şi chiar organizând reuniuni în care catolicii
să-şi poată invita rudele şi prietenii care nu sunt catolici aşa încât aceştia să
cunoască mai bine Biserica şi credinţa creştină. Şi indică în Euharistie şi în Cuvântul
lui Dumnezeu binomul fundamental pentru o puternică mărturie evanghelică. În special
reafirmă că Euharistia este „sacramentul comuniunii”. „O comunitate cu adevărat euharistică
– notează – nu se poate închide în sine ca şi cum ar fi autosuficientă, dar trebuie
să se menţină în comuniune cu alte comunităţi catolice „. „Fiecare celebrare a Euharistiei
– adaugă – cere cu insistenţă nu doar uniunea cu propriul episcop dar şi cu Papa şi
cu întreg poporul lui Dumnezeu.
Cardinalul Bertone îi încurajează pe preoţii
chinezi să meargă pe urmele Sfântului Paroh de Ars, Ioan Maria Vianney care a ştiut
„să ştie să dialogheze cu toţi pentru că era un om al rugăciunii: arta dialogului,
la orice nivel, se însuşeşte în dialogul cu Dumnezeu, într-o rugăciune continuă şi
sinceră”. Se adresează apoi episcopilor chinezi îndemnându-i să se îngrijească de
formarea permanentă a clerului şi să promoveze o pastorală în favoarea vocaţiilor
la preoţie”. De asemenea îi îndeamnă cu toată forţa pe prelaţi să se dedice cu dăruire
în favoarea reconcilierii spirituale dintre inimi, în special prin instrumente de
comuniune şi colaborare în interiorul comunităţii diecezane. Scrisoarea se încheie
cu formularea auspiciilor ca viaţa preoţilor chinezi „să fie tot mai mult călăuzită
de acele idealuri de totală dăruire lui Cristos şi Bisericii care au inspirat modul
de a gândi şi de a acţiona a Sfântului Ioan Maria Vianney, patronul preoţilor.