Benedict al XVI-lea la FAO: recunoaşterea valorii transcendente a fiecărei persoane este primul pas pentru eradicarea foamei şi mizeriei. Terra poate hrăni toţi locuitorii ei

(RV - 16 noiembrie 2009) Există hrană suficientă pentru toţi, trebuie să unim eforturile pentru a învinge foamea: este apelul presant al lui Benedict al XVI-lea, adresat luni dimineaţă la sediul FAO din Roma, în sesiunea de deschidere a Summitului Mondial asupra Siguranţei Alimentare. Papa a subliniat că pentru a învinge foamea trebuie recunoscută valoarea transcendentă a persoanei umane. Istorica intervenţie a Pontifului a avut loc în prezenţa, între alţii, a secretarului general al ONU, Ban Ki-moon şi directorului general al FAO, Jacques Diouf care a adresat Papei cuvântul de salut.
Densă agenda de lucru, la care participă 192 de delegaţii, circa 60 de şefi de stat şi de guvern care vor lua cuvântul.

Angajarea de a eradica foamea începe prin convertirea inimilor; e nevoie să se demonstreze în mod concret apartenenţa comună la familia umană: este apelul stăruitor al lui Benedict al XVI-lea adresat tuturor oamenilor de bunăvoinţă de la sediul FAO, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, agenţie specializată a Naţiunilor Unite. Papa a vorbit în franceză:
•“ La faim est le signe le plus cruel et le plus concret de la pauvreté…Foamea este semnul cel mai crud şi mai concret al sărăciei. Nu este posibil a continua şi accepta opulenţa şi risipa, când drama foamei capătă dimensiuni din ce în ce mai mari.

Papa a reamintit angajarea Bisericii catolice la a susţine toate eforturile menite să învingă foamea, prin cuvânt, prin înfăptuirile sale şi toată activitatea ei socială:
• L’Église ne prétend pas interférer dans les choix politiques... Biserica, a asigurat - nu pretinde să se amestece în alegerile politice; ea, respectuoasă faţă de cunoaşterea şi rezultatele ştiinţelor, precum şi de alegerile determinate de raţiune când sunt responsabil iluminate de valori autentic umane, se alătură efortului pentru a elimina foamea.

Aven nevoie „de solidaritatea animată de caritate”, a spus Papa, fără a lăsa „spaţiu unor întârzieri şi compromisuri”. Această solidaritate, a fost observaţia sa, „se încredinţează tehnicii, legilor şi instituţiilor” dar „nu trebuie să excludă dimensiunea religioasă, cu puternica sa forţă spirituală şi de promovare a persoanei umane”.
• Reconnaître la valeur transcendante de tout homme...Recunoaşterea valorii trascendente a fiecărui om, bărbat şi femeie - a avertizat Papa - rămâne primul pas pentru a favoriza acea convertire a inimii care poate susţine angajarea pentru eradicarea mizeriei, a foamei şi sărăciei în toate formele lor.

În discursul său Papa, a atins principalele chestiuni pe ordinea de zi pentru a pune capăt plăgii foamei, subliniind înainte de toate că „se confirmă datul că pământul poate hrăni îndeajuns toţi locuitorii săi”. Date, a continuat, „care indică absenţa unei relaţii cauză-efect între creşterea populaţiei şi foame”, cum este dovedit apoi de reprobabila distrugere a produselor alimentare în funcţie de câştigul economic”:
• “Dans ce contexte, il est aussi nécessaire de contester…În atare context - a fost reflecţia sa - e necesar să se conteste şi recursul la anumite forme de subvenţii care perturbează grav sectorul agricol, persistenţa unor modele alimentare orientate exclusiv la consum şi lipsite de o perspectivă de rază mai amplă şi mai ales egoismul, care permite speculei să intre până şi în pieţele de desfacere ale cerealelor, motiv pentru care hrana este considerată asemenea tuturor celorlalte mărfuri.

S-a oprit astfel asupra cooperării internaţionale care, a precizat, trebuie „să fie coerentă cu principiul subsidiarităţii”. Şi aceasta, întrucât „dezvoltarea umană integrală cere alegeri responsabile din partea tuturor şi reclamă o atitudine solidară care să nu considere ajutorul sau urgenţa ca funcţionale pentru cine pune la dispoziţie resursele sau pentru unele grupuri elitare prezente între beneficiari”. Comunitatea internaţională trebuie deci să se simtă coresponsabilă de dezvoltarea ţărilor mai sărace:
•“Au sein de ce contexte de responsabilité se situe le droit... În acest context de responsabilitate se situează - a afirmat - dreptul fiecărei ţări la a defini propriul model economic, prevăzând modalităţile pentru a garanta propria libertate de alegere şi de obiective. Într-o atare perspectivă, cooperarea trebuie să devină instrument eficient, liber de condiţii de orice fel şi de interese care pot absorbi o parte deloc neglijabilă a resurselor destinate dezvoltării. În afară de aceasta, este important de subliniat cum calea solidarităţii pentru dezvoltarea ţărilor mai sărace poate deveni şi o cale de rezolvare a crizei globale în act.

În situaţia actuală, a continuat Papa, persistă încă „un nivel de dezvoltare neegală între şi în naţiuni”. Condiţie ce accentuează „contrapunerea dintre sărăcie şi bogăţie”. De altfel, a constatat papa Benedict vorbind luni dimineaţă la deschiderea summitului FAO de la Roma asupra siguranţei alimentare - există riscul ca foamea să fie „considerată ca fiind structurală, parte integrantă a realităţii socio-politice a ţărilor mai slabe” obiect de disconfort sau de indiferenţă:
• “Il n’en est pas ainsi, et il ne doit pas en être ainsi…Nu este aşa, şi nu trebuie să fie astfel! - a spus. Pentru a combate şi învinge foamea este esenţial a începe de la a redefini conceptele şi principiale aplicate până acum în relaţiile internaţionale.

“Ce poate orienta atenţia şi conduita ulterioară a Statelor faţă de nevoile celor mai din urmă?”, s-a întrebat Pontiful. „Răspunsul nu trebuie căutat în profilul operativ al cooperării, ci în principiile care trebuie să o inspire: numai în numele apartenenţei comune la familia umană universală se poate cere fiecărui popor şi în consecinţă fiecărei ţări să fie solidară”, favorizând „o adevărată împărţire cu alţii bazată pe iubire”. Şi a reamintit că „deşi solidaritatea animată de iubire întrece dreptatea”, ea „nu este niciodată fără dreptate”. „Nu pot, de fapt, dărui altuia dintr-al meu, fără să-i fi dat în primul rând ceea ce îi revine lui din dreptate”:
•“Si on vise l’élimination de la faim, l’action internationale...Dacă se ţinteşte la eliminarea foamei - a afirmat - acţiunea internaţională este chemată nu numai să favorizeze creşterea economică echilibrată şi posibil de susţinut sau durabilă ţi stabilitatea politică, dar şi să caute noi parametri - în mod necesar etici şi apoi juridici şi economici - în măsură să inspire activitatea de cooperare pentru a construi un raport paritar între ţări care se găsesc într-un grad diferit de dezvoltare.

Aceasta, a adăugat, „pe lângă faptul că acoperă decalajul existent, ar putea favoriza capacitatea fiecărui popor de a se simţi protagonist”, şi a reamintit acele principii ale „legii naturale” care trebuie să inspire alegeri şi orientări de ordin politic, juridic şi economic în viaţa internaţională. În acelaşi timp, Papa a lansat un puternic apel pentru ca să fie favorizat accesul la piaţa internaţională a produselor provenind din zonele mai sărace:
•“Pour atteindre ces objectifs, il est nécessaire de soustraire les règles…Pentru a atinge asemenea obiective - a evidenţiat - e necesar să se sustragă regulile comerţului de la logica profitului scop în sine, orientându-le în favoarea iniţiativei economice a ţărilor ce au mai mare nevoie de dezvoltare, care, dispunând de mai mari intrări, vor putea trece spre o auto-suficienţă care este preludiul siguranţei alimntare.

Nici nu trebuie uitat, - a spus - , alături de alimentaţie, dreptul fundamental la accesul la apă, fără deosebiri şi discriminări. Papa şi-a îndreptat astfel atenţia spre analiza „raportului dintre dezvoltarea şi tutelarea ambientului”. Pentru statele şi organizaţiile internaţionale, a spus, tutelarea ambientală se pune ca o provocare „pentru a garanta o dezvoltare armonioasă, care să respecte planul creaţiei lui Dumnezeu şi deci în stare să salvgardeze planeta”. Şi a formulat auspicii ca să fie aprofundat fenomenul preocupat al schimbărilor climatice”, focalizându-se asupra populaţiilor mai vulnerabile”:
• “Des normes, des législations, des plans de développement et des...Nu sunt însă de ajuns măsuri normative, legislaţii, planuri de dezvoltare şi investiţii - a afirmat - este nevoie de o schimbare în stilurile de viaţă personale şi comunitare, în consumuri şi în necesităţile efective, dar mai presus de toate este necesar să se ţină cont de acea datorie morală de a deosebi în acţiunile umane binele de rău pentru a descoperi astfel legăturile de comuniune care unesc persoana şi creatul.

Aici serviciul audio: