Valorile creştine nu sunt un patromoniu al trecutului ci trebuie să construiască sufletul Europei: Papa la primirea noului ambasador al Bulgariei

(RV - 31 octombrie 2009) Căderea Zidului Berlinului, care în urmă cu 20 de ani a permis Bulgariei să întreprindă un parcurs democratic completat acum doi ani de intrarea în Uniunea Europeană, nu trebuie să facă să se uite că unitatea dintre Statele continentului trebuie să se bazeze pe valorile moştenite din creştinism: respectarea drepturilor şi solidaritate. A reafirmat Benedict al XVI-lea sâmbătă dimineaţă primind în Vatican noul ambasador al Bulgariei pe lângă Sfântul Scaun, Nikola Kaludov, cu ocazia prezentării Scrisorilor de acreditare.

Optsprezece ani, de la desfiinţarea Cortinei de fier, simbolizată de Zidul Berlinului, la intrarea în instituţiile Europei unite. Acesta este spaţiu de timp care a servit Bulgariei post-comuniste pentru a scrie istoria sa recentă. Benedict al XVI-lea a recunoscut şi apreciat eforturile depuse de Statul est-european pentru a ajunge la integrarea comunitară în 2007. Dar, în mod paralel, a ţinut să precizeze că, „în procesul de construcţie europeană”, fiecare naţiune nu trebuie să sacrifice „propria identitate culturală”, ci din contra să găsească modalităţi pentru ca atare identitate „să îmbogăţească întreaga comunitate”. În cazul Bulgariei, există un străvechi patrimoniu creştin de folosit în prezent şi în viitor, a afirmat clar Papa în prezenţa noului ambasador, 66 de ani, Nicola Kaludov.

O comoară de valori şi convingeri ce trebuie să stimuleze Bulgaria la fel ca celelalte State europene „să creeze condiţii pentru o globalizare reuşită”, chiar în afar hotarelor continentale. „Pentru ca aceasta să poată fi trăită pozitiv” - a relevat Benedict al XVI-lea - e necesar ca ea să slujească „omului întreg şi tuturor oamenilor”. Acesta este principiul - a spus Papa - pe care l-am subliniat puternic în Enciclica mea „Caritas in veritate”. Este esenţial ca dezvoltarea urmărită în mod legitim să nu fie doar economică, dar să ţină cont de întreaga persoană umană. Măsura omului - a amintit Papa - nu rezidă în averile lui, ci în dezvoltarea fiinţei sale potrivit capacităţilor pe care natura le ascunde”.

În acest sens, a continuat Pontiful, pentru ca dezvoltarea omului şi a societăţii să fie autentică, ea „trebuie să includă în mod necesar o dimensiune spirituală” şi etică, care se traduce - a afirmat papa Benedict - în asumarea din partea „tuturor funcţionarilor publici” a unui mare angajament moral”, pentru ca „să gestioneze partea de autoritate încredinţată lor în mod eficient şi dezinteresat. Cultura creştină înrădăcinată profund în poporul vostru - a mai spus Papa în prezenţa diplomatului bulgar - nu este doar un tezaur din trecut ce trebuie conservat, ci o garanţie pentru un viitor foarte promiţător întrucât protejează omul de tentaţiile care îl ameninţă mereu să facă să uite propria măreţie şi unitatea neamului omenesc şi exigenţele de solidaritate pe care ea le comportă”.

Amintind la începutul discursului său „bunele relaţii” existente între Bulgaria şi Sfântul Scaun - la care a contribuit în mod determinant călătoria apostolică a papei Ioan Paul al II-lea în 2002 - Benedict al XVI-lea formulat auspicii ca bazele acestui raport să fie întărite şi lărgite şi a asigurat totodată că Biserica catolică bulgară „intenţionează să lucreze pentru bunăstarea întregii populaţii”, prin structurile sale.

Aceasta, a adăugat Papa, în semnul unui dialog între numeroasele expresii religioase ale ţării. „Atare dialog, pentru ca să fie sincer şi constructiv, cere - a indicat - o cunoaştere şi o stimă reciprocă pe care puterea publică le poate facilita în mod considerabil prin respectul pe care îl arată diferitelor familii spirituale”. Din partea sa, a încheiat Benedict al XVI-lea, „comunitatea catolică îşi exprimă voinţa de a fi deschisă faţă de toţi cu generozitate şi să lucreze cu toţi, (…) să se angajeze cu curaj cooperând cât mai strâns posibil cu toţi cetăţenii de bunăvoinţă pentru a mărturisi la orice nivel demnitatea pe care Dumnezeu a înscris-o în fiinţa umană”.

Aici serviciul audio: