Mesaj al lui Benedict al XVI-lea către Karekin al II-lea cu ocazia celei de-a zecea
aniversări a alegerii de Catholicos al tuturor armenilor: din ce în ce mai puternice
legăturile cu Biserica catolică
(RV - 27 octombrie 2009) Un prilej de bucurie pentru a sublinia progresele în dialogul
ecumenic: acesta este pe scurt conţinutul mesajului pe care Benedict al XVI-lea
l-a trimis lui Karekin II-lea cu ocazia celei de-a zecea aniversări a alegerii sale
ca Patriarh suprem şi Catholicos al tuturor armenilor. Papa a subliniat marele efort
depus de Karekin al II-lea pentru a face să reînflorească creştinismul pe pământul
armean.
Bunele relaţii dintre Biserica Catolică şi Biserica Apostolică Armeană
să continue să se întărească tot mai mult în următorii ani: este urarea lui Benedict
al XVI-lea care în mesajul său mulţumeşte lui Karekin al II-lea pentru „angajarea
sa personală la dialogul, cooperarea şi prietenia” dintre catolici şi armenii apostolici.
„Renaşterea libertăţii” Bisericii în Armenia, la sfârşitul secolului trecut - se mai
citeşte în mesaj - a fost primită cu bucurie de creştinii din toată lumea. Aminteşte
că „sarcina imensă de a reconstrui comunitatea bisericească” armeană a căzut tocmai
pe umerii Catholicosului. Pontiful vorbeşte despre rezultate „într-adevăr considerabile”
obţinute în puţin timp: noi iniţiative pentru educaţia creştină a tinerilor, formarea
clerului, înfiinţarea de noi parohii şi centre comunitare şi apoi promovarea valorilor
creştine în viaţa socială şi culturală a naţiunii. Mesajul se încheie cu invocaţia
către Domnul, pentru ca armenii apostolici şi catolicii să fie din ce în ce mai mult
uniţi într-o legătură de credinţă, speranţă şi dragoste.
Pe 8 mai 2008, primindu-l
pe Karekin al II-lea în Vatican, Papa subliniase importantele progrese în dialogul
dintre cele două Biserici. „Duhul - afirmase cu acea ocazie poate deschide uşi ce
sunt închise”. Benedict al XVI-lea amintise apoi istoria recentă a Bisericii catolice
armene care, nota, „a fost scrisă în culorile contrastante ale persecuţiei şi martirajului”.
La rândul său, Karekin al II-lea încurajase dialogul în curs între Biserica catolică
şi familia Bisericilor ortodoxe orientale, mulţumind Papei pentru grija sa în a întări
cunoaşterea şi înţelegerea bazelor creştinismului.
Potrivit unei tradiţii antice,
au fost Bartolomeu şi Iuda Tadeu apostolii care au purtat Evanghelia poporului armean
şi care apoi s-a convertit la creştinism în anul 301 prin lucrarea Sfântului Grigore
Luminătorul. De acea Biserica armeană îşi ia şi numele de Biserică gregoriană. Armenii,
care acceptă primele trei Concilii ecumenice, nu au participat în schimb la Conciliul
din Calcedon din 451, dând viaţă unei Biserici autocefale. În 1996, Ioan Paul al II-lea
şi Karekin I au semnat o Declaraţie comună pentru a disipa „multe din neînţelegerile
moştenite din controversele şi disensiunile trecutului”. În document, se recunoaşte
că factori „lingvistici, culturali şi politici au contribuit în gradul cel mai înalt
la ivirea acelor divergenţe teologice care şi-au găsit expresia” în formularea lor
doctrinară. Papa şi Catholicosul iau deci act de „marele progres” obţinut de Bisericile
lor „în căutarea împreună unităţii în Cristos”, „Dumnezeu desăvârşit în divinitatea
sa, om desăvârşit în umanitatea sa”. O uniune, subliniază documentul „care este reală,
desăvârşită, fără amestec, fără alterare, fără divizare, fără nici o formă de separare”.