Reconcilierea, dreptatea şi pacea, obiective încă foarte îndepărtate pentru Somalia: episcopul Giorgio Bertin, intervenind la Sinodul Episcopilor pentru Africa

RV 11 oct 2009. Reconcilierea, dreptatea şi pacea, cele trei teme centrale la lucrările Sinodului Episcopilor pentru Africa, sunt obiective foarte îndepărtate pentru unele regiuni ale continentului, devastate de violenţă şi război civil. Este şi cazul Somaliei unde luptele par să nu mai aibă sfârşit.

 
Redacţia centrală l-a contactat pe mons. Giorgio Bertin, episcop de Djibuti şi administrator apostolic de Mogadisho, în Somalia:
• "Din nefericire, par să fie obiective foarte îndepărtate dacă ne gândim că au avut loc 15 Conferinţe internaţionale pentru reconciliere şi pace în Somalia dar niciuna nu a adus roadele aşteptate. Cu toate acestea, trebuie să spunem că dacă răul este puternic, atunci speranţa trebuie să fie mai puternică decât răul".

Ce înseamnă a vesti Evanghelia şi a fi creştin creştin în Somalia?
• "Noi îl ducem în Somalia pe acel Isus Cristos care se identifică şi pe care îl găsim deja în cei săraci, în cei loviţi de soartă, în victimele acestui război absurd. Înseamnă să merg cu credinţa creştină şi să-l găsesc pe Cristos cel răstignit în Somalia".

Cum sunt relaţiile dintre creştini şi musulmani în regiunea în care vă desfăşuraţi apostolatul? Răspunde episcopul Giorgio Bertin:
• "Îmi desfăşor slujirea între Djibuti şi Somalia, două realităţi diferite dar cultural şi social, foarte asemănătoare. Deosebirea se vede mai ales la nivel politic: pe de o parte, existenţa unui Stat, dar în Somalia, absenţa totală a Statului. Aş spune că relaţiile cu cea mai mare parte a locuitorilor din aceste două Ţări, cu cei care ne cunosc, au fost în general relaţii umane simple de respect reciproc. Problema care a luat amploare mai ales în Somalia, dar care începe şi în Djibuti, o reprezintă grupurile care se inspiră dintr-o ideologie islamistă radicală, de cucerire a lumii. Este greu să avem relaţii cu ei pentru că, într-adevăr, seamănă ură şi dispreţ faţă de tot ceea ce nu este musulman. În intervenţia mea la Sinod am spus că asemenea grupuri trebuie să fie izolate. La rândul nostru, trebuie să evităm generalizările uşoare. Am face chiar jocul acestor elemente musulmane fundamentaliste dacă am spune că toţi musulmanii sunt la fel, că toţi sunt terorişti. Nu este adevărat, este vorba doar de un mic grup. Este adevărat, în schimb, că au o mare capacitate de a instrumentaliza populaţia... mai ales unde este sărăcie, pentru că de cele mai multe ori sărăcia merge împreună cu ignoranţa (...)".

Comunităţii creştine nu-i este teamă să trăiască în contact cu manifestările fundamentalismului religios?
• "În Djibuti există un Stat, şi prin urmare, este garantată o anumită siguranţă, de aceea aş spune că mai mult decât frică, există o anumită teamă. Dar în Somalia, în acest moment nu există o comunitate organizată şi unii creştini se tem cu adevărat să se exprime ca atare".

Cum privesc creştinii la această adunare specială pentru Africa a Sinodului Episcopilor?
• "Pot spune că ei privesc cu speranţă la acest Sinod, privind cu speranţă şi la Comunitatea internaţională, pentru că sunt convinşi că Somalia nu va reuşi să iasă din abisul în care s-a prăbuşit decât cu ajutorul Comunităţii internaţionale şi cu ajutorul Bisericii".