Papa la audienţa generală: omenirea are extremă nevoie de Cristos. Lucrările sinodale
încredinţate Fecioarei Rozariului. Salut pentru surorile din „Congregatio Jesu”, între
care multe din România, la 400 de ani ai Congregaţiei
(RV - 7 octombrie 2009) O „luminoasă figură de preot”, care
la jumătatea secolului al XVI-lea a făcut din Cristos centrul absolut al operei sale
apostolice, contrastând prin valorile Evangheliei sciziunea dintre credinţă
şi raţiune care în acea perioadă începea să se delineeze. Cu ocazia Anului
Sfintei Preoţii, Benedict al XVI-lea a prezentat miercuri dimineaţă la audienţa generală
desfăşurată în Piaţa Sfântul Petru, istoria Sfântului Ioan Leonardi, întemeietor în
Italia al Ordinului Clericilor Regulari ai Mamei lui Dumnezeu şi patron al farmaciştilor,
de la moartea căruia se împlinesc vineri 9 octombrie 400 de ani.
La terminarea
audienţei, în comemorarea Sfintei Fecioare Maria a Rozariului, Papa a încredinţat
Maicii Domnului a Rozariului lucrările Sinodului episcopilor pentru Africa în curs
în Vatican.
Totul începe de la o pasiune pentru plante aromate şi medicamente
care, la jumătatea secolului al XVI-lea, este practicată de corporaţia „spiţerilor”.
Tânărul Ioan Leonardi născut în oraşul Lucca din Italia studiază şi repede descoperă
vocaţia pentru farmacopee, dar se deschide şi spre o altă vocaţie, aceea a preotului,
pe care o cultiva de mult timp şi care îl poartă - a explicat Benedict al XVI-lea
celor 40 de mii de persoane din Piaţa San Pietro - să transmită oamenilor „medcamentul
lui Dumnezeu”, pe Cristos Înviat, care pentru Leonardi este şi va fi mereu „măsura
tuturor lucrurilor”: • Însufleţit de convingerea că de acest medicament
au nevoie toate fiinţele umane mai mult de cât orice alt lucru, Sfântul Ioan Leonardi
a căutat să facă din întâlnirea personală cu Isus Cristos raţiunea fundamentală a
propriei existenţe (…) Primatul lui Cristos peste toate a devenit pentru
el criteriul concret de judecată şi de acţiune şi principiul generator al activităţii
sale preoţeşti.
Această pasiune pentru Cristos, pe lângă faptul
de a-l determina să se consume fără cruţare pentru Ordinul Clericilor Regulari ai
Mamei lui Dumnezeu întemeiat de el - precum şi în favoarea misiunilor pentru care
a contribuit la înfiinţarea Congregaţiei De Propaganda Fide- l-a făcut
să devină promotor pe lângă papa Paul al V-lea al unei reînnoiri morale şi a obiceiurilor
începând din interiorul Bisericii.
Observa, a spus Papa: • Că
’cine vrea să înfăptuiască o serioasă reformă religioasă
şi morală trebuie să facă înainte de toate, ca un bun
medic, un diagnostic atent al relelor care chinuiesc Biserica spre
a putea astfel fi în măsură să prescrie pentru fiecare
din ele remediul cel mai corespunzător’.
Şi nota că ’reînnoirea Bisericii trebuie să se verifice
deopotrivă în cei care conduc şi în cei care slujesc, atât sus cât şi jos. Trebuie
să înceapă de la cine comandă şi să se extindă la supuşi’.
În
ochii lui, Biserica apărea realist „sfântă dar de condiţie şubredă”, înrădăcinată
în istorie şi în devenirea ei uneori obscură, unde grâu şi neghină cresc împreună,
dar cu toate acestea mereu Sacrament de mântuire. Sântul Ioan Leonardi, a explicat
Pontiful, a căutat să o facă din ce în ce mai frumoasă, un semn „transparent” al capului
său: • A înţeles că orice reformă trebuie făcută în interiorul
Bisericii şi niciodată împotriva Bisericii. În aceasta, Sfântul Ioan Leonardi a fost
într-adevăr extraordinar iar exemplul său rămâne mereu actual.
Acţiunea
Sfântului Leonardi se desfăşoară, a mai notat Benedict al XVI-lea, în aceiaşi ani
- între sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea - în care
încep „să se delineeze premisele viitoarei culturi contemporane”, caracterizată, a
spus Papa: • De o injustă sciziune dintre credinţă şi raţiune, care a
produs între efectele sale negative marginalizarea lui Dumnezeu, cu iluzia unei
posibile şi totale autonomii a omului care alege să trăiască „ca şi
cum Dumnezeu nu ar exista”. Este criza gândirii moderne, pe care de mai multe
ori am avut ocazia de a o evidenţia şi care sfârşeşte adesea în forme de relativism.
Şi
în acest caz, a afirmat Pontiful, răspunsul Sfântului Ioan Leonardi este clar şi actual:
„Cristos înainte de toate” în centrul inimi, al istoriei şi al cosmosului: •
Şi de Cristos - afirmă cu tărie - umanitatea are extremă nevoie , deoarece
el este ’măsura’ noastră. Nu există mediu care să nu poată fi
atins de puterea sa; nu există rău care să nu-şi afle în el remediul, nu există problemă
care să nu se rezolve în el. ’Sau Cristos sau nimic’! Iată reţeta sa
pentru orice tip de reformă spirituală şi socială.
În concluzie, Benedict
al XVI-lea a formulat aceste auspicii atât pentru cler cât şi pentru credincioşi în
ansamblul lor: • Exemplul şi mijlocirea acestui ’fascinant om al lui
Dumnezeu’ să fie, în special în acest An al Preoţiei, o rechemare şi o încurajare
pentru preoţi şi pentru toţi creştinii de a trăi cu pasiune şi entuziasm propria vocaţie.
În
timpul catehezei, vorbind în polonă, Papa a încredinţat Fecioarei Maria a Rozariului
lucrările Sinodului episcopilor pentru Africa în curs în Vatican, reafirmând în italiană
„importanţa” acestei rugăciuni marine, „atât de dragă - a amintit - şi veneraţilor
mei predecesori”. Papa a îndemnat în special tinerii, bolnavii şi perechile de soţi
recent căsătoriţi să facă di Rozariu centrul vieţii lor creştine. Apoi, saluturile
Papei şi pentru cardinalul Ivan Dias şi colaboratorii departamentului pentru Evanghelizarea
Popoarelor, responsabililor şi studenţilor Colegiului Urban de Propaganda Fide
- între care şi doi români, participanţilor la pelerinajul promovat de Ordinul ClericilorRegulari
ai Mamei lui Dumnezeu cu ocazia celor 400 de ani de la moartea Sfântului Ioan Leonardi,
preoţilor, călugăriţelor şi seminariştilor Institutului „Cristos Rege Mare Preot,
reprezentanţilor Asociaţiei „Planeta Down”.
În salutul în germană Papa a menţionat
prezenţa la audienţă a Surorilor din Congregatio Jesu între care şi un numeros
grup - circa 40 din România, cele mai multe de la mănăstirea Sfânta Agnes
din Popoeşti-Leordeni, Bucureşti care duminica trecută au participat la Liturghia
comunităţii române din Biserica San Vitale din Roma. „Salut foarte cordial toţi
pelerinii şi vizatorii de limbă germană - a spus Papa - în special numeroşii tineri
prezenţi şi: • Surorile din Congregatio Jesu, reunite la Roma cu ocazia
jubileului de 400 de ani ai Congregaţiei. Cristos este centrul vieţii noastre. Să
ne orientăm cu totul spre el şi vom afla fericirea şi mântuirea şi vom putea colabora
la reînnoirea Bisericii şi a lumii”.
La terminarea audienţei generale miercuri
în Piaţa San Pietro, papa a intonat rugăciunea Tatăl nostru în limba latină, apoi
a invocat pentru toţi cei prezenţi binecuvântarea apostolică pe care o extinde la
toţi cei care pe calea undelor o primesc în spirit de credinţă. Aici
serviciul audio: