Comunicat al BRU ca răspuns la comunicatul BOR din 29 septembrie a.c.
(RV - 6 octombrie 2009) COMUNICAT: Poziţia Bisericii Greco-Catolice faţă de
intenţia declarată a Bisericii Ortodoxe Române de a susţine legiferarea epurării culturale
şi religioase în România Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş Biserica
Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a primit cu îngrijorare comunicatul Patriarhiei
Romane din 29 septembrie 2009, care incită la ură interconfesională şi susţine procesul
de epurare culturală şi religioasă la care Biserica Greco-Catolică este supusă in
România. Comunicatul menţionat afirma că Biserica Greco-Catolică ar dori "să intre
în proprietatea lăcaşurilor de cult ortodoxe cu speranţa acaparării credincioşilor
ortodocşi care le frecventează", ca apoi să concluzioneze că Patriarhia Română va
continua "să sensibilizeze autorităţile de Stat pentru adoptarea unor măsuri legislative
şi a unor soluţii practice de rezolvare a neînţelegerilor patrimoniale dintre cele
două Biserici româneşti în conformitate cu realitatea confesională din teritoriu".
"Realitatea confesională din teritoriu", la care Patriarhia Română face referire,
este rezultatul a 40 de ani de persecuţie comunistă îndreptată împotriva Bisericii
Greco-Catolice, urmaţi de încă 20 de ani în care comunitatea greco-catolica este supusă
unui proces sistematic de epurare culturală şi religioasă în România. Dintre acţiunile
de după căderea comunismului întreprinse în vederea eliminării Bisericii Greco-Catolice
din viaţa religioasă românească amintim: hărţuirea, intimidarea, ameninţarea chiar
cu moartea a credincioşilor greco-catolici pentru a nu-şi declara şi manifesta apartenenţa
confesională; intimidarea şi batjocorirea copiilor greco-catolici în şcoli; refuzul
în multe localităţi al preoţilor ortodocşi de a permite înmormântarea greco-catolicilor
în cimitire; terorizarea psihologică a comunităţilor greco-catolice chiar şi acolo
unde i-am lăsat pe fraţii ortodocşi în bisericile noastre; incitarea la ură împotriva
greco-catolicilor prin discursuri politice sau religioase; intimidarea şi agresarea
fizică a preoţilor greco-catolici; biserici greco-catolice ţinute închise în timp
ce credincioşii noştri se roagă în stradă, şcoli, centrale termice sau case particulare;
demolarea sau distrugerea de biserici greco-catolice; refuzul autorităţilor Statului
Roman de a aplica hotărâri judecătoreşti care sunt în favoarea noastră.
Intenţia
declarată, în prag de alegeri prezidenţiale, a Bisericii Ortodoxe majoritare de a
susţine legiferarea efectelor acestor acţiuni îndreptate contra Bisericii Greco-Catolice
minoritare este îngrijorătoare. La 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 şi
de la repunerea în legalitate a Bisericii noastre, este greu de înţeles de ce Patriarhia
Română continuă să atace dreptul de proprietate al Bisericii Greco-Catolice, iar prin
dezinformare să instige opinia publică la ură împotriva credincioşilor greco-catolici,
prezentându-i drept acaparatori de biserici şi credincioşi ortodocşi. Biserica Greco-Catolică
revendică în instanţă doar acele lăcaşuri de cult şi proprietăţi de care a fost deposedată
abuziv în 1948 de către Statul comunist. Recursul la justiţie este soluţia adoptată
de Biserica Greco-Catolică pentru a-şi intra în drepturi ca urmare a refuzului Statului
Român să repare nedreptatea din 1948, precum şi a refuzului Bisericii Ortodoxe Române
la orice formă de colaborare pentru a rezolva această situaţie.
Biserica Greco-Catolică
a făcut dovada bunei credinţe oferind puţinele biserici pe care le-a recuperat pentru
celebrări alternative comunităţilor ortodoxe acolo unde acestea nu au biserică proprie.
Din păcate, Patriarhia Română refuză această soluţie, deşi în Europa de Vest nu găseşte
nici o piedică să celebreze servicii religioase alternative în bisericile pe care
Biserica Catolică i le pune la dispoziţie. Statul Român are obligaţia, competenţa
şi datoria morală de a legifera restituirea proprietăţilor confiscate de la Biserica
Greco-Catolică de către regimul comunist. Cerem politicienilor români să nu facă din
încălcarea dreptului de proprietate şi libertate religioasă un subiect de campanie
electorală. Epurarea culturală şi religioasă la care Biserica Greco-Catolică şi credincioşii
ei sunt supuşi în România trebuie să înceteze, lăsând loc democraţiei autentice în
care principiile statului de drept să prevaleze. Comunicat de presă
din 5 octombrie.
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Majore - Blaj (sursă
BRU.ro) -----------------------------------------------------------------
Comunicat
de presă al BOR din 29 septembrie E NECESARĂ O SOLUŢIE NOUĂ PENTRU
O PROBLEMĂ VECHE!
- Măsuri legislative şi soluţii practice pentru rezolvarea
neînţelegerilor patrimoniale dintre comunităţile ortodoxe şi greco – catolice din
Transilvania - Astăzi, 29 septembrie 2009, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul
Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit un grup de 30 de preoţi
din Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului condus de Pr. Ioan Socolan, protopop
de Satu Mare şi Pr. Marian Crainic, protopop de Carei.
Preoţii din Episcopia
Maramureşului şi Sătmarului l-au informat pe Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române
asupra neînţelegerilor patrimoniale cu Biserica Catolică Orientală de Rit bizantin
(Greco-Catolică), manifestându-şi îngrijorarea faţă de atitudinea vădit părtinitoare
a unor instanţe de judecată (formate din judecători în majoritate de confesiune greco-catolică)
şi a unor reprezentanţi ai autorităţilor locale în rezolvarea situaţiilor litigioase
dintre cele două comunităţi religioase. În acest sens, au fost semnalate, de exemplu,
situaţii în care parohii ortodoxe din judeţele Maramureş şi Satu Mare au fost chemate
în judecată, chiar dacă în localităţile respective nu există niciun credincios de
confesiune greco-catolică sau altele în care, deşi credincioşii ortodocşi au contribuit
financiar la construirea unui nou locaş de cult destinat greco-catolicilor, totuşi
sunt intentate procese de revendicare a bisericii aparţinând majorităţii ortodoxe
din localităţile respective. Este, deci, evidentă încercarea Bisericii Greco-Catolice
de a intra în proprietatea lăcaşurilor de cult ortodoxe cu speranţa acaparării credincioşilor
ortodocşi care le frecventează, au concluzionat cei doi părinţi protopopi.
Preafericitul
Părinte Patriah Daniel a menţionat faptul că problema ridicată de preoţii din Episcopia
Maramureşului şi Sătmarului se află permanent în atenţia Patriarhiei Române care a
încercat de mai multe ori să sensibilizeze autorităţile de Stat pentru adoptarea unor
măsuri legislative şi a unor soluţii practice de rezolvare a neînţelegerilor patrimoniale
dintre cele două Biserici româneşti în conformitate cu realitatea confesională din
teritoriu. În acelaşi timp, Patriarhul României a apreciat că se impune, atât din
partea parohiilor ortodoxe aflate în litigiu, cât şi a eparhiilor din Transilvania
să informeze mai bine autorităţile şi opinia publică din ţară şi din străinătate despre
problemele cu care se confruntă.
La încheierea întrevederii, Preafericitul
Părinte Patriarh Daniel a adus la cunoştinţa preoţilor din Episcopia Maramureşului
şi Sătmarului faptul că la Cancelaria Sfântului Sinod se pregăteşte deja o nouă adresă
referitoare la problemele menţionate mai sus, care va fi înaintată săptămâna viitoare
Preşedinţiei României, Parlamentului şi Guvernului României. Această problemă va fi
discutată şi în cadrul Comisiei Mixte Guvern-Patriarhie în viitorul apropiat. Grupul
de preoţi din judeţele Maramureş şi Satu – Mare şi-a prezentat astăzi punctul de vedere
asupra diferendului patrimonial cu parohiile greco – catolice şi la Preşedinţia României,
cele două Camere ale Parlamentului României, precum şi la Ministerul Culturii şi Cultelor. Biroul
de presă al Patriarhiei Române