Rugăciunea şi solidaritatea Papei pentru victimele taifunului Ketsana expimate noului
ambasador al Filipinelor pe lângă Sfântul Scaun primit vineri la Castel Gandolfo pentru
prezentarea Scrisorilor de acreditare
(RV - 2 octombrie 2009) Solidaritatea lui Benedict al XVI-lea pentru sutele
de victime filipineze provocate de taifunul Ketsana şi încurajarea
de a insista, în ţara asiatică, asupra unui tip de dialog care să favorizeze pacea
împotriva celui care ascunde în spatele numelui lui Dumnezeu gânduri şi propuneri
de violenţă. Sunt două din temele
principale pe care Benedict al XVI-lea le-a abordat vineri dimineaţă în prima din
audienţele acordate noilor diplomaţi acreditaţi pe lângă Sfântul Scaun. Pentru Filipine
a prezentat Papei Scrisorile de acreditare ca nou ambasador D-na Mercedes Arrastia
Tauson, de mai mulţi ani activă pe frontul apărării vieţii şi a familiei.
Cei
circa 300 de morţi şi uriaşele distrugeri provocate în Filipine de trecerea taifunului
Ketsana - în timp ce se prelungeşte peste acele ţinuturi umbra unui nou şi devastator
ciclon - a orientat imediat primele consideraţii ale lui Benedict al XVI-lea. Papa
a exprimat „apropiere spirituală” şi „rugăciuni” pentru cei care şi-au pierdut viaţa
sau au fost loviţi de taifun. Apoi, atenţia sa, însoţită de aprecieri explicite, s-a
îndreptat spre diferitele tendinţe de dezvoltare şi de modernizare - de la sistemele
de irigare la cele ale transportului public - ce se înregistrează de câtva timp în
Filipine şi care înalţă calitatea vieţii populaţiei.
Atenţie, totuşi - a observat
Papa - să nu se privească doar la creşterea, deşi necesară, „a unei dezvoltări juste
şi durabile”, ci să se utilizeze „resurse spirituale şi materiale pentru ca creştinii
să „poată înflori în trup şi în suflet” cunoscând bunătatea lui Dumnezeu şi trăind
în solidaritate cu vecinii lor. Invitând la a include săracii, în acest context de
ameliorare socială, Pontiful a avertizat: „Mai ales lupta împotriva sărăciei cere
onestitate, integritate şi o fidelitate de nezdruncinat faţă de principiile dreptăţii,
mai cu seamă din partea acelora cărora le sunt încredinţate direct sarcini de guvern
şi din administraţia publică.
Benedict al XVI-lea a luat apoi în examen situaţia
socială din punct de vedere al raporturilor cu musulmanii în acest Stat asiatic cu
majoritate catolică. Ambasadorul filipinez care indicase mai înainte „în dialog şi
cooperare” cheile pentru rezolvarea conflictelor interna, Papa a replicat că „într-o
epocă în care numele lui Dumnezeu este abuzat de unele grupuri, „munca de caritate
este de o urgenţă deosebită. Şi aceasta este adevărat, a adăugat, „în special în regiunile
care au fost din păcate marcate de conflicte. Încurajez pe toţi să persevereze încă
pacea să poată prevala.
Dar pacea, a insistat Benedict al XVI-lea „nu poate
veni ca simplu produs al unui proces tehnic”, orchestrat „prin instrumente legislative,
judiciare sau economice”. În schimb, pe baza „convingerii că răul se învinge numai
cu binele”, mulţi din această ţară asiatică adoptă măsuri curajoase pentru a uni persoanele
în scopul de a promova reconcilierea şi înţelegerea reciprocă”. Şi aici Papa, amintind
că Filipinele vor găzdui la începutul lunii decembrie Mitingul ministerial special
al Mişcării celor nealiniaţi asupra dialogului dintre credinţe şi cooperarea pentru
pace şi dezvoltare - a definit drept lăudabilă munca pe care o desfăşoară în mod obişnuit
diferitele organisme precum Conferinţa Episcopi Ulema şi Conferinţa Poporului din
Mindanao, Statul filipinez în centrul unei grave instabilităţi, în care - a încheiat
papa Benedict - pacea are nevoie „să înainteze”.