"Numai adevărul garantează libertatea şi dezvoltarea umană integrală": Benedict al
XVI-lea, întâlnind sâmbătă la Praga autorităţile cehe şi Corpul Diplomatic
RV 27 sep 2009. Cu o amplă reflecţie despre sensul
adevărului şi al libertăţii Benedict al XVI-lea s-a adresat autorităţilor politice
cehe şi membrilor Corpului Diplomaticsâmbătă după amiază în sala Spaniolă
a Castelului din Praga. Discursul Papei a fost precedat de o scurtă execuţie muzicală
a Orchestrei Filarmonice Cehe, care – pentru Benedict al XVI-lea – "a exprimat de
o manieră elocventă atât rădăcinile culturii cehe cât şi contribuţia relevantă oferită
de această naţiune întregii culturi europene".
După "revoluţia de catifea"
şi căderea regimurilor totalitare din Europa Centrală şi Orientală – şi-a început
Sfântul Părinte discursul – a izbucnit o euforie ce s-a exprimat în termeni de libertate.
"Astăzi, mai ales în rândul tinerilor", a observat Suveranul Pontif, "se pune din
nou întrebarea cu privire la natura libertăţii cucerite: cu ce scop se trăieşte în
libertate? Care sunt adevăratele ei trăsături distinctive?": • "Adevărata libertate
presupune căutarea adevărului – a adevăratului bine – şi îşi găseşte astfel împlinirea
în a cunoaşte şi a face cunoscut ceea ce este drept şi just. Adevărul, cu alte cuvinte,
este norma şi ghidul libertăţii iar bunătatea, îi este desăvârşirea".
În realitate,
înalta răspundere de a ţine trează sensibilitatea faţă de adevăr şi bine revine tuturor
celor care exercită un rol de conducere în domeniul religios, politic sau cultural,
fiecare după modul său propriu: • "Împreună trebuie să ne angajăm în lupta pentru
libertate şi în căutarea adevărului: sau cele două merg împreună, mână în mână, sau
împreună pier în mod nefericit" ( cf Fides et ratio, 90).
"Pentru creştini
– a reluat – adevărul are un nume: Dumnezeu. Iar bunătatea, un chip: Isus Cristos".
Papa a subliniat că încă din timpul sfinţilor Ciril şi Metodiu "credinţa creştină
a avut un rol decisiv în a forma ereditatea spirituală şi culturală a acestei Ţări.
Trebuie să fie la fel şi în prezent şi pentru viitor". Bogatul patrimoniu de valori
spirituale şi culturale nu numai că a dat formă la identitatea acestei naţiuni, dar
a şi înzestrat-o cu perspectiva necesară de a exercita un rol de coeziune în inima
Europei (...). Papa nu a ezitat să recunoască "rănile tragicelor evenimente provocate
de neînţelegere, război şi persecuţie" pe care le poartă şi astăzi Republica Cehă.
Dar cu toate acestea, a continuat, rădăcinile sale creştine "au favorizat creşterea
unui considerabil spirit de iertare, reconciliere şi colaborare", ce a permis poporului
ceh să regăsească libertatea şi speranţa. Tocmai de acest spirit are nevoie Europa
de astăzi: • "Europa este mai mult decât un continent. Este o casă! Şi libertatea
îşi găseşte semnificaţia sa cea mai profundă chiar în a fi o patrie spirituală. În
deplin respect pentru deosebirea dintre sfera politică şi cea religioasă – distincţie
care garantează libertatea cetăţenilor de a-şi exprima crezul lor religios şi de a
trăi în coerenţă cu acesta – doresc să subliniez rolul de neînlocuit al creştinismului
la formarea conştiinţelor fiecărei generaţii şi la promovarea unui consens etic de
fond, în serviciul fiecărei persoane care numeşte acest continent 'casă'!".
"Cu
acest spirit", a continuat Papa, "iau act de vocea celor care astăzi, în această Ţară
şi în Europa, se străduiesc, cu respect dar determinare, să aplice propria credinţă
în arena publică, în speranţa ca normele sociale şi liniile politice să fie inspirate
de dorinţa de a trăi conform adevărului care face liberi (cf Caritas in veritate,
9)". Apoi, adresându-se direct autorităţilor prezente, le-a îndemnat să fie fidele
"adevărului, singurul care garantează libertatea şi dezvoltarea umană integrală".
Curajul de "a prezenta în mod clar adevărul", a reluat Papa, "este un serviciu adus
tuturor membrilor societăţii" şi trebuie "evitat ca atenţia faţă de adevărul universal
să fie eclipsată de interese particulariste". Aceasta ar conduce, într-adevăr, la
noi cazuri de discriminare pe care acele grupuri de interese declară că vor să le
depăşească: • "În realitate, căutarea adevărului, departe de a ameninţa toleranţa
diferenţelor sau pluralismul cultural, face posibil consensul şi permite dezbaterii
publice să rămână logică, onestă şi responsabilă, asigurând acea unitate pe care noţiunile
generice de integrare nu sunt în măsură să o realizeze".
Referindu-se apoi
la minunatele bijuterii arhitectonice care împodobesc Praga, Papa a spus că frumuseţea
bisericilor, a castelului şi podurilor "nu pot decât să orienteze minţile noastre
spre Dumnezeu. Frumuseţea lor exprimă credinţă, ele sunt o epifanie a lui Dumnezeu".
Şi a observat: "Cât ar fi de tragic dacă s-ar admira atare exemple de frumuseţe ignorând
însă misterul transcendent pe care acestea le indică". Raţiunea, de fapt, nu se termină
cu ceea ce vede ochiul, dimpotrivă, ea este atrasă de ceea ce stă dincolo, de ceea
ce noi dorim din adânc: Spiritul Creaţiei". De aici, preocuparea Papei faţă de alarmanta
sciziune dintre unitate, bunătate şi frumuseţe: • "Veritas vincit! (Adevărul învinge!):
este motto-ul de pe steagul Preşedintelui Republicii Cehe. În cele din urmă, într-adevăr,
adevărul învinge, dar nu prin forţă ci convingere, prin mărturia eroică dată de bărbaţi
şi femei cu principii solide, graţie dialogului sincer care merge dincolo de interesele
personale şi vede necesităţile binelui comun".
"Istoria a demonstrat din plin
că adevărul poate fi trădat şi manipulat în serviciul falselor ideologii, al asupririi
şi nedreptăţii". Dar, a adăugat, sfidările pe care trebuie să le înfrunte familia
umană "ne cheamă să privim dincolo de acele pericole". • "În fond, ce este mai
inuman şi distrugător decât cinismul care ar vrea să nege măreţia căutării noastre
după adevăr, şi decât relativismul care corodează valorile înseşi pe care se sprijină
construcţia unei lumi mai unite şi fraterne? Noi, dimpotrivă – a încheiat - trebuie
să recucerim încrederea în nobleţea şi măreţia spiritului uman cu privire la capacitatea
sa de a ajunge la adevăr şi de a lăsa ca acea încredere să ne călăuzească în munca
plină de răbdare din politică şi diplomaţie".