„Iubirea lui Cristos este tăria noastră”. Redescoperiţi rădăcinile voastre creştine: Benedict al XVI-lea, sâmbătă, la aeroportul din Praga

(RV - 26 septembrie 2009) Populaţia Republicii Cehe care s-a eliberat cu succes în urmă cu 20 de ani de un regim opresiv, redescoperă acum tradiţiile creştine care înrădăcinate profund au plăsmuit cultura sa: este apelul lansat de Benedict al XVI-lea, sâmbătă dimineaţă, la sosirea sa la Praga pentru începutul celei de-a 13-a sale călătorii apostolice internaţionale care se desfăşoară sub motoul: „Iubirea lui Cristos este tăria noastră”.

 
Papa a fost primit la aeroportul internaţional Stará Ruzyně din Praga de preşedintele ceh, Václav Klaus, de cardinalul arhiepiscop de Praga, Miloslav Vlk şi de preşedintele Conferinţei episcopale a ţării, mons. Jan Graubner.
 
Din Praga, trimismul nostru special Sergio Centofanti:
• Papa şi-a început vizita sa la Praga într-o minunată zi de soare. Foarte călduroasă primirea, cu tradiţionala oferire a darurilor tipice: pâine şi sare. Dacă înaintea vizitei existau preocupări că Papa va vorbi în germană, acestea s-au risipit încă de la început. Papa a vorbit în engleză, italiană şi cu unele expresii în cehă. La rândul său, preşedintele Klaus, s-a exprimat public în engleză iar în discuţiile private în germană.

Primele cuvinte ale lui Benedict al XVI au fost pronunţate în limba cehă, salutate cu aplauzele celor prezenţi:
• Pane presidente, milí kardinálové….”
Apoi, continuând în engleză, a exprimat bucuria de a se afla în această ţară atât de impregnată de creştinism. Am fost puternic impresionat de gestul unei perechi de tineri care mi-a purtat din darurile tipice ale culturii acestei naţiuni, împreună cu puţin din pământul vostru. Aceasta îmi aminteşte cât de profund cultura cehă este impregnată de creştinism, din moment ce aceste elemente ale pâinii şi sării au o deosebită semnificaţie între imaginile Noului Testament. Dacă întreaga cultură europeană a fost plăsmuită de ereditatea creştină, acest lucru este adevărat în special în ţinuturile cehe, deoarece, graţie acţiunii misionare a Sfinţilor Ciril şi Metodiu în secolul al nouălea, străvechea limbă slavă a fost pentru prima dată exprimată în scris. Apostoli ai popoarelor slave şi fondatori ai culturii lor, ei sunt veneraţi pe bună dreptate ca Patroni ai Europei. Este apoi demn de menţionat faptul că aceşti doi sfinţi ai tradiţiei bizantine au întâlnit aici misionari provenind din Occidentul latin.

Papa a relevat că „în istoria sa, acest teritoriu aşezat în inima continentului european, la răscrucea dintre nord şi sud, est şi vest, a fost un punct de întâlnire de popoare, tradiţii şi culturi diferite. Însă, Papa a observat:
• Nu se poate nega că aceasta a provocat uneori fricţiunii, totuşi, cu timpul, acest lucru s-a dovedit a fi o întâlnire fructuoasă. De aici, rolul însemnat pe care ţinuturile cehe l-au jucat în istoria intelectuală, culturală şi religioasă a Europei, uneori ca un câmp de bătălie, mai adesea ca o punte de legătură.

Pontiful a amintit că „în următoarele luni se va comemora a 20-a aniversare a „Revoluţiei de Catifea”, care a pus capăt în mod paşnic unei epoci deosebit de dure pentru această ţară, o epocă în care circulaţia de idei şi de mişcări culturale era controlată cu mare stricteţe. În această privinţă a adăugat:
• Mă alătur vouă şi vecinilor voştri în a aduce mulţumiri pentru eliberarea voastră de aceste regimuri opresive. Dacă prăbuşirea zidului de la Berlin a constituit un punct de demarcaţie a istoriei mondiale, aceasta este însă mai adevărat pentru ţările Europei Centrale şi Orientale, făcându-le capabile să-şi asume acel loc ce le revine în concertul naţiunilor, în calitate de actori suverani”.

Benedict al XVI-lea a spus că „nu trebuie să se subevalueze costul a patruzeci de ani de represiune politică”:
• O tragedie deosebită a fost pentru acest ţinut tentativa necruţătoare din partea guvernului din acea vreme de a reduce la tăcere vocea Bisericii. În cursul istoriei voastre, din timpul Sfântului Venceslau, a Sfintei Ludmila şi Sfântului Adalbert până la Sfântul Ioan Nepomucenul, au existat martiri curajoşi a căror fidelitate faţă de Cristos au făcut să se audă cu voce mai clară şi mai grăitoare de cât cea a ucigaşilor lor”.

Benedict al XVI-lea, anul aceasta, în cea de-a patru zecea aniversare a morţii slujitorului lui Dumnezeu, cardinalul Josef Beran, arhiepiscop de Praga, a adus omagiu lui şi succesorului său, cardinalul František Tomášek, pentru neclintita lor mărturie creştină. Ei şi alţi nenumăraţi curajoşi - a spus - preoţi, călugări şi laici, bărbaţi şi femei, au menţinut vie flacăra credinţei în această ţară.
• „Acum, când a fost recuperată libertatea religioasă, fac apel la toţi cetăţenii Republicii, pentru ca să redescopere tradiţiile creştine care au plăsmuit cultura lor şi îndemn comunitatea creştină să continue să-şi facă simţită propria voce în timp ce naţiunea trebuie să înfrunte provocările noului mileniu. „Fără Dumnezeu omul nu ştie încotro merge şi nu reuşeşte nici măcar să înţeleagă cine este” (Caritas in veritate, 78).

Adevărul Evangheliei este indispensabil pentru o societate prosperă, întrucât deschide spre speranţă şi ne face capabili să descoperim demnitatea noastră inalienabilă de fii ai lui Dumnezeu”.

Apoi, Papa a subliniat dorinţa preşedintelui Klaus „de a vedea recunoscut religiei un rol mai mare în chestiunile ţării” şi a citat motoul steagului prezidenţial care fâlfâie deasupra Castelului din Praga „Pravda vítězí - Adevărul învinge”. A exprimat urarea ca lumina adevărului să continue să călăuzească progresul acestei naţiuni în armonia dintre credinţă şi raţiune. În acest context a amintit exemplul abatelui augustinian din Moravia, Johann Gregor Mendel, ale cărui cercetări de pionierat au pus bazele geneticii moderne”: urma avertismentul Sfântului Augustin de a nu fi purtat mai mult „să admire faptele decât să le caute cauzele”. „Într-adevăr, progresul autentic al umanităţii este servit cel mai bine tocmai de o asemenea convergenţă dintre înţelepciunea credinţei şi intuiţia raţiunii”. Papa a încheiat cu urarea ca „poporul ceh să poată să se bucure de beneficiile care provin din această sinteză fericită”. Nu-mi rămâne decât să reînnoiesc mulţumirea mea vouă tuturor şi să vă spun cât am aşteptat să pot petrece aceste zile în Republica Cehă, pe care voi cu mândrie o numiţi „země Česká, domov můj - pământul ceh, casa mea”.

La rândul său, preşedintele Klaus, a spus că atribuie acestei vizite aceeaşi importanţă istorică şi simbolică a călătoriei pe care Ioan Paul al II-lea a făcut-o aici imediat după căderea comunismului. A subliniat apoi că împărtăşeşte cu Papa multe valori chiar dacă pornind de la baze filozofice diferite şi s-a declarat mulţumit că poate acum citi enciclica sa „Caritas in veritate - Iubirea în adevăr” şi în limba cehă.

Aici serviciul audio: