Simpozion la Roma despre enciclica socială "Caritas in veritate": e necesar un progres economic prieten al persoanei umane

RV 24 sep 2009. În desfăşurare joi după amiază la Roma, un simpozion despre enciclica socială "Caritas in veritate" a papei Benedict al XVI-lea. Organizat de Centrul de Stutii "Tocqueville-Acton" şi de Ministerul italian pentru Bunurile şi Activităţile Culturale, simpozionul se bucură de participarea unor personalităţi precum ministrul culturii Sandro Bondi, preşedintele CENSIS, Giuseppe De Rita, teologul Massimo Serretti de la Universitatea Pontificală Laterană şi economistul Flavio Felice, preşedintele Centrului Tocqueville-Acton.

Redacţia centrală l-a contactat pe prof. Flavio Felice pentru a contextualiza recenta enciclică socială în dezbaterea despre criza economică la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi la summit-ul G20 de la Pittsburgh:
• "Encliclica se încadrează în dezbaterea despre o nouă viziune a economiei, după cunoscutele vicisitudini legate de criza internaţională, într-o perspectivă cu totul nouă. Documentul oferă dezbaterii politice şi economice conţinuturi noi peste care ştiinţele economice au trecut deseori cu vederea. Mă refer la tema întreprinderilor înţelese drept comunităţi de oameni şi comunităţi de muncă, la încredere înţeleasă ca instrument prin care economia de piaţă se poate dezvolta în cel mai bun mod posibil. Care sunt roadele? Roadele ni le arată faptul că astăzi nu se vorbeşte despre economie decât pornind de la aceste elemente".

Chiar în aceste zile, la Naţiunile Unite dar şi la summit-ul de la Pittsburgh, se caută soluţii pentru ieşirea din criza economică. În enciclica sa "Caritas in veritate" papa Benedict al XVI-lea arată ca punct de plecare dezvoltarea integrală a persoanei umane...
• "Nici banii nici Produsul Intern Brut nu reprezintă singurul indicator de creştere economică mondială, dar trebuie să ţinem cont de alte condiţii, caracteristici şi indicatori. Aceşti indicatori trebuie să aibă în vedere reflecţia antropologică a papei Benedict al XVI-lea, prezentă de altfel şi în Ioan Paul al II-lea. Iată de ce vorbim de dezvoltarea integrală a persoanei. Dimensiunea omului nu este o dimensiune doar economică, doar politică, doar sociologică sau doar spirituală, ci integrală! Dimensiunea spirituală se realizează în lume, dimensiunea noastră economică se realizează în relaţia cu ceilalţi. Toate acestea, evident, fac mai complexă munca celor care se ocupă de cele ale lumii, dar tocmai de aceea nu ne este permis să le pierdem din vedere".

Aici, serviciul audio: