Benedict al XVI-lea la Audienţa Generală despre sf. Simeon Noul Teolog: Dumnezeu ne îndeamnă să răspundem cu iubire la ură şi cu iertare la ofensă; pentru cine crede în Isus, "esenţialul este a creşte în iubirea şi în cunoaşterea lui"

(RV - 16 septembrie 2009) Pentru fiecare credincios este esenţial a creşte în iubire şi în cunoaşterea lui Isus Cristos: este îndemnul lui Benedict al XVI-lea adresat la audienţa generală de miercuri în Aula Paul al VI-lea din Vatican în prezenţa a peste 10 mii de credincioşi cărora le-a propus o cateheză despre figura lui Simeon Noul Teolog. Papa s-a oprit asupra experienţei spirituale a monahului oriental care a trăit între secolele IX şi X şi care în căutarea sa de Dumnezeu s-a lăsat călăuzit mereu de iubirea pentru aproapele.

„Adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu nu vine din cărţi, ci din experienţa spirituală”: este una din învăţăturile lui Simeon Noul Teolog amintite de Benedict al XVI-lea care, reluând cuvintele monahului răsăritean - care a trăit la Constantinopol în urmă cu o mie de ani -, a subliniat importanţa „convertirii inimii, graţie puterii credinţei şi a iubirii”. O convertire, a continuat Papa, ce „trece printr-o căinţă profundă şi durere sinceră pentru propriile păcate, pentru a ajunge la uniunea cu Cristos, izvor de bucurie şi de pace”. Simeon Noul Teolog ne recheamă deci la o mare atenţie faţă de viaţa spirituală.
• „Dacă într-adevăr pe bună dreptate ne preocupăm de îngrijirea creşterii fizice, umane şi intelectuale, este şi mai important a nu neglija pe cea interioară care consistă în cunoaşterea lui Dumnezeu şi în comuniunea cu el, pentru a experimenta ajutorul său în orice moment şi în orice împrejurare”.

Iubirea de Dumnezeu, ne aminteşte mai departe Simeon Noul Teolog, „creşte în noi dacă rămânem uniţi cu el prin rugăciune şi prin ascultarea cuvântului său”:
• „Numai iubirea divină face să ni se deschidă inima faţă de alţii şi ne face sensibili la nevoile lor, făcându-ne să-i considerăm pe toţi ca fraţi şi invitându-ne să răspundem cu iubire la ură şi cu iertare la ofensă”.

O lecţie pe care Simeon a pus-o în practică în viaţa sa. De fapt, a fost victima unor neînţelegeri şi a îndurat chiar exilul înainte de a fi reabilitat de Patriarhul de Constantinopol, Sergiu al II-lea. Cu toate acestea a simţit în el „un intens transport de iubire” pentru proprii lui duşmani.
• „Cum se poate explica? Fireşte, nu putea veni de la el o atare iubire, ci trebuia să provină dintr-un alt izvor. Simeon a înţeles că provenea de la Cristos prezent în el şi totul îi devenea clar: a avut dovada sigură că izvorul iubirii în sine însuşi era prezenţa lui Cristos”.

Despre Simeon, Papa nu a omis să amintească experienţa uniunii mistice cu Dumnezeu şi a amintit că „sub influenţa iluminărilor interioare”, a pornit în căutarea unei persoane care să-l orienteze şi să-l ajute „să înainteze pe calea de uniune cu Dumnezeu”. Şi a găsit acest îndrumător spiritual în Simeon Evlaviosul, un simplu monah din Constantinopol. Un element ulterior al spiritualităţii sale deosebit de actuale:
• „Rămâne valabilă pentru toţi - preoţi, persoane consacrate şi laici şi în special pentru tineri - invitaţia de a recurge la sfaturile unui bun părinte spiritual, capabil să însoţească pe fiecare în cunoaşterea profundă de sine şi să-l conducă la uniunea intimă cu Domnul, pentru ca existenţa sa să se conformeze tot mai mult cu Evanghelia”.

Ce rămâne din această mare figură de monah, mistic care a influenţat atât de mult teologia şi spiritualitatea Răsăritului? Papa a încercat să sintetizeze astfel moştenirea spirituală a lui Simeon Noul Teolog la terminarea catehezei:
• „În căutarea sa neîncetată a lui Dumnezeu, deşi în dificultăţile pe care le-a înfruntat şi în criticile de care nu a fost scutit, el s-a lăsat condus de iubire. A ştiut să trăiască fiind el însuşi şi să-i înveţe pe monahii săi că esenţialul pentru orice ucenic al lui Isus este a creşte în iubirea şi în cunoaşterea lui, pentru a putea afirma cu Sfântul Paul: ’Nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăieşte în mine’”.

În momentul saluturilor către pelerinii prezenţi, Papa a amintit că pe 15 septembrie Biserica a celebrat comemorarea Fericitei Fecioare Maria Îndurerate. Şi a îndemnat astfel tinerii, bolnavii şi perechile celor recent căsătoriţi să privească cu încredere la Maria în momentele de dificultate:
• „Dragi tineri, nu vă fie teamă să rămâneţi şi voi ca Maria lângă Cruce pentru a găsi curajul de a depăşi orice obstacol în viaţa voastră. Şi voi, dragi bolnavi, să puteţi găsi în Maria mângâiere şi sprijin pentru a învăţa de la Domnul valoarea mântuitoare a suferinţei. Voi, dragi soţi recent căsătoriţi, adresaţi-vă cu încredere în momentele de dificultate Fecioarei Îndurerate, care vă va ajuta să le înfruntaţi cu mijlocirea ei maternă”.

La sfârşitul audienţei, Papa a intonat în cor rugăciunea Tatăl nostru în limba latină şi a dat binecuvântarea apostolică pe care o extinde la toţi aceia care pe calea undelor o primesc cu dispoziţiile cuvenite în spirit de credinţă.

Aici serviciul audio: