Înălţarea Sfintei Cruci: „Cristos răstignit arată oamenilor că iubirea lui Dumnezeu este mai tare decât moartea”, repetă Benedict al XVI-lea

(RV - 14 septembrie 2009) Biserica, atât în tradiţia ei occidentală cât şi în cea orientală, celebrează în ziua de 14 septembrie sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. O sărbătoare, a spus Papa duminică la rugăciunea Îngerul Domnului care ne face „să mărturisim credinţa printr-o viaţă de serviciu umil, gata să plătim personal pentru a rămâne credincioşi Evangheliei iubirii şi a adevărului”. În continuare propunem unele din învăţămintele lui Benedict al XVI-lea despre locul central al Crucii în viaţa fiecărui creştin.

„Semnul Crucii este într-un fel sinteza credinţei noastre întrucât ne spune cât de mult Dumnezeu ne-a iubit; ne spune că în lume există o iubire mai tare decât moartea”: pe 14 septembrie 2008, Benedict al XVI-lea sublinia astfel semnificaţia sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci. Papa se afla în pelerinaj la Lourdes în Franţa, un loc de unde Fecioara Maria ne invită „să ridicăm ochii spre Crucea lui Isus pentru a găsi în ea izvorul vieţii, izvorul Mântuirii”. Pentru a fi vindecaţi de păcat, să privim la Cristos răstignit!”, îndemna Sfântul Augustin. Biserica, afirma Pontiful cu acea ocazie, ne invită „să ridicăm cu mândrie această Cruce glorioasă pentru ca lumea să poată vedea până unde a ajuns iubirea Răstignitului faţă de oameni”.

De aceea, semnul Crucii este „gestul fundamental al rugăciunii creştinului”:
• „A se însemna cu semnul Crucii înseamnă a pronunţa un ’da’ vizibil şi public Celui care a murit pentru noi şi care a înviat, Dumnezeului care în smerenia şi slăbiciunea iubirii sale este Atotputernic, mai tare decât toată puterea şi inteligenţa lumii” (Îngerul Domnului, 11 septembrie 2005).

„Cât de minunat lucru este a avea Crucea! Cine o posedă, posedă o comoară”, afirma Sfântul Andrei Cretanul. Şi cu toate acestea, pentru lume Crucea este scandal, un supliciu infamant. Dar, explică Papa, creştinii „nu preamăresc o cruce oarecare, ci acea Cruce pe care Isus a sfinţit-o prin jertfa sa, rod şi mărturie a unei imense iubiri”:
• „Cristos pe Cruce şi-a vărsat tot sângele pentru a elibera omenirea de sclavia păcatului şi a morţii. De aceea, din semn de blestem, Crucea a fost transformată în semn de binecuvântare, din simbol de moarte în simbol prin excelenţă a Iubirii care învinge ura şi violenţa şi generează viaţa nemuritoare” (Îngerul Domnului 17 septembrie 2006).

Benedict al XVI-lea subliniază apoi legătura indisolubilă dintre celebrarea euharistică şi misterul Crucii, binom reafirmat în Exortaţia post-sinodală Sacramentum Caritatis:
• „Euharistia este mister de moarte şi de glorie precum Crucea, care nu este un incident de parcurs, ci trecerea prin care Cristos a intrat în slava sa (Cf Lc 24,26) şi a împăcat omenirea întreagă, învingând orice duşmănie” (Îngerul Domnului 11 septembrie 2005).

„Maria, prezentă pe Calvar lângă Cruce - subliniază Benedict al XVI-lea - este de asemenea prezentă, împreună cu Biserica şi ca Mamă a Bisericii, în fiecare din celebrările euharistice”. De aceea, nimeni mai bine decât Maria nu poate „să ne înveţe să înţelegem şi să trăim cu credinţă şi iubire Sfânta Liturghie”:
• „Când primim Sfânta Împărtăşanie şi noi, precum Maria şi uniţi cu ea, ne strângem aproape de lemnul pe care Isus prin iubirea sa l-a transformat în instrument de mântuire şi pronunţăm ’Amen-ul’ nostru, ’da’ Iubirii răstignite şi înviate” (Îngerul Domnului 11 septembrie 2005).

Iată pentru ce de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este legată comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria Îndurerate care se celebrează la 15 septembrie. Durerea ei formează un tot cu cea a Fiului”, dar - afirmă Papa - este „o durere plină de credinţă şi de iubire”. Pe Calvar, de fapt, Fecioara participă la puterea mântuitoare a durerii lui Cristos, ’unind adeziunea ei, da, facă-se voia ta’ cu cea a Fiului:
• Uniţi în mod spiritual cu Maica Îndurerată, reînnoim şi noi ’da-ul’ nostru lui Dumnezeu care a ales calea Crucii pentru a ne mântui. Este vorba de un mare mister care este încă în act, până la sfârşitul lumii, şi care cere şi colaborarea noastră. Să ne ajute Maria să ne luăm în fiecare zi crucea şi să-l urmăm cu fidelitate pe Isus pe calea ascultării, a sacrificiului şi a iubirii (Îngerul Domnului, 17 septembrie 2006).

Aici serviciul audio: