Nu e de ajuns să crezi în Dumnezeu, este nevoie de iubire faţă de aproapele şi de o viaţă cât mai curată urmându-l pe Isus pe calea Crucii: Papa la rugăciunea "Angelus"

(RV - 13 septembrie 2009) Nu este un adevărat credincios cine spune că are credinţă dar nu iubeşte în mod concret fraţii şi nu îl urmează pe Isus pa calea crucii: este pe scurt ceea ce Papa a spus duminică înainte de rugăciunea Îngerul Domnului. Benedict al XVI-lea a reafirmat că Domnul nu a venit în lume ca să ne înveţe o filozofie ci calea care conduce la viaţă.
 
În ciuda vremii ploioase, curtea interioară a Palatului apostolic din Castel Gandolfo a fost şi duminică 13 septembrie plină până la refuz, de pelerini de diferite naţionalităţi, reuniţi la amiază să asculte cuvântul de zidire creştină proclamat de Papa şi să se roage împreună frumosul antifon "Îngerul Domnului", în care sunt evocate principalele mistere de mântuire ale credinţei Bisericii Catolice.

Papa comentând lecturile Liturghiei Duminicii a 24-a din Timpul Ordinar, a îndemnat credincioşii să răspundă la două chestiuni cruciale rezumate de Isus astfel: „Cine este pentru tine Isus din Nazaret?”. Şi apoi: „Credinţa ta se traduce în fapte sau nu?”. Prima întrebare o găsim în Evanghelia de azi, acolo unde Isus îi întreabă pe ucenicii săi: „Voi, cine spuneţi că sunt eu?” (Mc 8,29). Răspunsul lui Petru este clar şi imediat: „Tu eşti Cristos, adică Mesia, unsul lui Dumnezeu trimis să salveze poporul său. Petru şi ceilalţi apostoli, deci, - a precizat Papa - spre deosebire de cea mai mare parte a oamenilor, cred că Isus nu este doar un mare maestru, sau un profet, ci mult mai mult. Au credinţă: cred că în el este prezent şi lucrează Dumnezeu.
• Imediat după această mărturisire de credinţă, însă, când Isus pentru prima dată anunţă deschis că va trebui să sufere şi să fie ucis, Petru însuşi se opune perspectivei de suferinţă şi de moarte. Atunci Isus trebuie să-l mustre cu forţă, pentru a-l face să înţeleagă că nu ajunge să creadă că el este Dumnezeu, ci mânaţi de iubire trebuie să-l urmeze pe însăşi calea sa, cea a crucii (Cf Mc 8,31-33). Isus nu a venit să ne înveţe o filozofie, dar să ne arate o cale, mai mult, calea care conduce la viaţă.

Această cale - a adăugat - este iubirea, care este expresia adevăratei credinţe.
• Dacă unul îl iubeşte pe aproapele cu inimă curată şi generoasă, înseamnă că îl cunoaşte cu adevărat pe Dumnezeu. În schimb dacă unul spune că are credinţă, dar nu îi iubeşte pe fraţi, nu este un adevărat credincios. Dumnezeu nu locuieşte în el. Afirmă aceasta în mod clar Sfântul Iacob în a doua lectură din Liturghia acestei Duminici. „Tot aşa şi credinţa, dacă nu are fapte, este moartă” (Iac 2,17). În această privinţă, Benedict al XVI-lea a citat o scriere a Sfântului Ioan Gură de Aur, unul din marii Părinţi ai Bisericii, pe care calendarul liturgic îl comemorează la 13 septembrie.
• Comentând tocmai pasajul citat din Scrisoarea lui Iacob, el scrie: „Cineva poate chiar să aibă o credinţă dreaptă în Tatăl şi în Fiul, la fel şi în Duhul Sfânt, dar dacă nu are o viaţă dreaptă, credinţa sa nu-i va servi pentru mântuire. Deci când citeşti în Evanghelie: „Aceasta este viaţa veşnică: să te cunoască pe tine, Dumnezeule unic şi adevărat” (In 17,3), nu te gândi că acest verset este de ajuns ca să ne mântuim: sunt necesare o viaţă şi un comportament foarte curate” (cit. în J.A.Cramer, Catenae graecorum Patrum in N.T., vol. VIII: In Epist. Cath. et Apoc,. Oxford 1844).

În fine Papa a amintit că luni 14 septembrie Biserica celebrează sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci iar în ziua următoare Sfânta Fecioara Maria Îndurerată.
• „Fecioara Maria, care a crezut în Cuvântul Domnului, nu şi-a pierdut credinţa în Dumnezeu când l-a văzut pe Fiul său respins, insultat şi atârnat pe cruce. A rămas mai degrabă alături de Isus suferind şi rugându-se, până la capăt. Şi a văzut aurora luminoasă a Învierii sale.

Să învăţăm de la ea - a îndemnat papa Benedict - să ne mărturisim credinţa printr-o viaţă de slujire umilă, gata să plătim personal pentru a rămâne credincioşi Evangheliei iubirii şi adevărului, siguri fiind că nimic nu se pierde din tot ceea ce facem.
„Crucea lui Cristos - a spus Papa salutând pelerinii polonezi - nu este pentru noi un scandal, ci o mândrie” deoarece este „semnul iubirii nemărginite a lui Dumnezeu, în care s-a înfăptuit mântuirea noastră”.

Iată şi binecuvântarea apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea la întâlnirea duminicală cu credincioşii pentru recitarea rugăciunii „Îngerul Domnului”, binecuvântare ce ajunge pe această cale, cu tot darul ei spiritual, la toţi aceia care o primesc în spirit de credinţă.
 
Aici serviciul audio: