Mii de persoane la Viterbo pentru Liturghia oficiată de Benedict al XVI-lea. După
amiază, la Bagnoregio. patria Sf. Bonaventura. Seara, întoarcerea la Castel Gandolfo,
încheind a XVI-a călătorie pastorală în Italia
(RV - 6 septembrie 2009) Benedict al XVI-lea duminică dimineaţă la Viterbo,
„Oraşul Papilor”. Este cea de-a XVI-a vizită pastorală a papei Benedict în Italia.
În jur de 20 de mii de persoane au luat parte la Liturghia euharistică
prezidată de Pontif. • Secvenţe muzicale
din timpul Sf. Liturghii: Sosit la bordul unui elicopter la ora 9, Sfântul
Părinte a fost primit de subsecretarul preşedinţiei Consiliului de Miniştri, Gianni
Letta, cu care s-a întreţinut apoi câteva minute la terminarea Liturghiei. După ce
a traversat oraşul în maşina panoramică, Pontiful a binecuvântat noile uşi ale Domului
şi a vizitat împreună cu episcopul local Lorenzo Chiarinelli sala Conclavului din
palatul Papilor. După Sfânta Liturghie şi recitarea rugăciunii Îngerul Domnului, Papa
s-a oprit la sanctuarul Sfintei Roza unde a venerat corpul intact păstrat aici. Ieşind,
a putut admira renumita „Macchina di Santa Rosa”, o construcţie-turn purtată în procesiune
de sărbătoarea Sfintei franciscane care este Patroana oraşului; a salutat membrii
confreriei care au transportat-o pe străzi în ziua sărbătorii din acest an pe 4 septembrie.
În cursul după amiezii, în jurul orei 16.30 Papa a întâlnit organizatorii
vizitei cărora le-a mulţumit călduros apoi s-a dus la sanctuarul Sfintei Fecioare
Maria de la Ştejar unde Pontiful a fost întâmpinat de călugăriţele de la 11 mănăstiri
de viaţă claustrală prezente în dieceză şi a recitat împreună o frumoasă rugăciune
către Maica Domnului. În continuare, Benedict al XVI-lea s-a transferat la Bagnoregio,
localitatea natală a Sfântului Bonaventura, episcop şi învăţător al Biserici. Aici
a vizitat concatedrala unde se păstrează „braţul drept”, singura relicvă a „doctorului
serafic”, şi a salutat locuitorii oraşului încheind astfel vizita pastorală în dieceza
de Viterbo. Seara în jurul orei 19.30, întoarcerea în elicopter la reşedinţa din
Castel Gandolfo.
• (Vocea Papei) - Într-adevăr inedit şi sugestiv este
scenariul în care celebrăm Sfânta Liturghie: ne găsim în „Valea” care priveşte spre
antica Poartă denumită FAUL, care cu cele patru litere aminteşte cele patru coline
ale anticului Viterbium, şi anume Fanum-Arbanum-Vetulonia-Longula. Aşa şi-a început
omilia papa Benedict al XVI-lea duminică la Viterbo, oraş situat la circa 85km. depărtare,
la nord de Roma.
De o parte, se înalţă impunător Palatul, odinioară reşedinţă
a papilor, care, cum a amintit episcopul Lorenzo Chiarinelli - în secolul al XIII-lea
a cunoscut 5 conclave; în jur ne înconjoară edificii şi spaţii, mărturii ale multor
evenimente din trecut, iar astăzi structură de viaţă pentru Oraş şi Provincie. În
acest context, ce evocă secole de istorie civilă şi religioasă, se află acum reunită
în mod ideal, împreună cu succesorul lui Petru, întreaga comunitate diecezană, pentru
a fi întărită de el în fidelitatea faţă de Cristos şi faţă de Evanghelia sa.
În
continuare, trimisa noastră la Viterbo, Antonella Palermo: • „Biserica de ieri
şi cea de azi. Rivalităţile care au marcat „lungul şi frământatul Conclav” din anul
1271 şi dorinţa actuală a întregului ţinut Tuscia de a-şi reînnoi propria credinţă.
Astfel episcopul de Viterbo, mons. Lorenzo Chiarinelli i-a prezentat duminică dimineaţă
lui Benedict al XVI-lea, în magnifica lojă a Palatului papal, un pământ care îl primeşte
pe Sfântul Părinte „între preocupări şi daruri de sus”. Ţinut care - cum s-a exprimat
primarul Giulio Marini în salutul de bun venit - nu este ocolit de semnele neliniştii
contemporane, de căutarea de garanţii şi stabilitate pentru viitor, mai cu seamă din
partea tinerilor. Papa, abia sosit în oraşul împodobit încă de sărbătoarea Sfintei
Roza, a binecuvântat, cum s-a spus, noile uşi de bronz ale catedralei, „Uşile Luminii”,
opera artistului internaţional Roberto Joppolo, reprezentaţie simbolică a noii configurări
a diecezei după unificarea a şase dieceze în una singură de Viterbo din 1986.
În
predica sa, clar încă de la început a fost mesajul Papei: „Curaj, nu vă temeţi!”,
a spus reluând cuvintele primei lecturi din profetul Isaia. Pontiful a avertizat apoi
împotriva riscului de solitudine şi lipsei de comunicare create de egoism şi a înălţat
spre cer ruga sa: • Iubită Biserică din Viterbo, Cristos care în Evanghelie îl
vedem deschizând urechile şi dezlegând nodul limbii surdomutului, să deschidă inima
ta şi să-ţi dea mereu bucuria ascultării Cuvântului său, curajul vestirii Evangheliei
şi descoperirea Chipului şi a Frumuseţii sale!
„Dar pentru ca acest lucru să
se întâmple - a adăugat Papa citându-l pe Sfântul Bonaventura, căruia i-a dedicat
un frumos discurs în timpul după amiezii la Bagnoregio - mintea trebuie să treacă
dincolo de toate prin contemplaţie şi să treacă dincolo nu numai de lumea sensibilă,
dar şi dincolo de ea însăşi”.
În Valea Faul, de pe marea estradă amenajată
artistic în formă de cochilie deschisă, Benedict al XVI-lea a evidenţiat trei priorităţi
pentru comunitatea bisericească locală: educarea la credinţă, mărturisirea credinţei
şi atenţia faţă de semnele lui Dumnezeu. Papa a amintit rolul important formativ desfăşurat
de Universitatea de Tuscia şi de Institutul Filozofico - Teologic „San Pietro”, precum
şi de figura Sfintei Rosa Venerini - canonizată de el în urmă cui trei ani - pionieră
a şcolilor de fete în Italia: • Din aceste izvoare spirituale se va putea trage
cu succes forţa pentru a înfrunta cu luciditate şi coerenţă actuala, inevitabila şi
prioritara ’emergenţă educativă’, mare provocare pentru orice comunitate creştină
şi pentru întreaga societate”.
Papa a formulat auspicii pentru o şi mai mare
înflorire a voluntariatului, deja bogat în iniţiative diecezane, după exemplul diferitelor
figuri de Sfinţi, precum călugăriţa Iacinta Marescotti şi călugărul capucin Sfântul
Crispin. În amintirea Papei şi Fericitul Dominic Bàrberi şi Mario Fani, care tocmai
la Viterbo a înfiinţat Acţiunea Catolică italiană. Laicilor, tinerilor şi familiilor
le-a amintit să rămână tari în vocaţia creştină. „Anotimpurile istorie se succed,
se schimbă contextele sociale, dar nu se schimbă şi nu trece ca moda vocaţia de trăi
Evanghelia în solidaritate cu familia umană, în pas cu timpurile”.
Încurajează
catolicii să nu le fie teamă şi îndeamnă creştinii să se angajeze în politică urmând
Evanghelia. „Iată angajarea socială - a spus Papa - iată serviciul propriu al acţiunii
politice, dezvoltarea umană integrală”. Papa şi-a încheiat omilia invitând la o rugăciune
specială: • În timpul Anului Sacerdotal, al Anului Preoţiei, rugaţi-vă cu mai mare
intensitate pentru seminarişti şi pentru preoţi ca să fie credincioşi vocaţiei lor!
Semne al lui Dumnezeu cel viu trebuie să fie, de asemenea, orice persoană consacrată
şi orice botezat”.
În momentul distribuirii Sfintei Împărtăşanii, credincioşii
s-au apropiat de altarul central şi au primit ostia consacrată din mâinile cardinalul
Agostino Vallini, vicarul Sanctităţii sale pentru dieceza Romei, şi nu de la Papa,
care, deşi cunoaşte o recuperare în urma luxaţiei la încheietura mâinii drepte, a
preferat să renunţe pentru moment spre a evita orice nesiguranţă în distribuirea Împărtăşaniei.
La
terminarea Liturghiei şi înainte de rugăciunea „Angelus”, Benedict al XVI-lea a precizat
motivul vizitei sale pastorale la Viterbo. Am venit în mijlocul vostru pentru a vă
încuraja şi întări în fidelitatea faţă de Cristos, aşa cum bine arată tema pe care
aţi ales-o: „Întăreşte-i pe fraţii tăi” (Lc 22.31). Aceste cuvinte Isus le-a adresat
apostolului Petru în timpul Ultimei Cine, încredinţându-i sarcina de a fi aici pe
pământ Păstor al întregii sale Biserici.
De multe secole Dieceza de Viterbo
se remarcă printr-o deosebită legătură de afecţiune şi comuniune cu succesorul lui
Petru. Papa a spus că şi-a dat seama de aceasta vizitând Palatul Papilor şi, în special,
sala „Conclavului”. În vastul teritoriu al anticei Tuscia s-a născut papa Leon cel
Mare, care a adus un mare serviciu adevărului în caritate, printr-un exerciţiu asiduu
al cuvântului, documentat de Predicile şi Scrisorile sale. Blera este locul de naştere
al papei Sabinian, succesor al Sfântului Grigore cel Mare; la Canino s-a născut Paul
al III-lea. Oraşul Viterbo a fost ales în toată cea de-a doua parte a secolului al
XIII-lea drept reşedinţă a Pontifilor Romani; aici au fost aleşi cinci dintre predecesori
iar patru dintre ei sunt şi îngropaţi aici; 50 de papi au vizitat Viterbo - ultimul
fiind slujitorul lui Dumnezeu Ioan Paul al II-lea, în urmă cu 25 de ani. Sunt cifre
care capătă o semnificaţie istorică iar papa Benedict a pus în evidenţă mai ales valoarea
spirituală. Viterbo este pe bună dreptate numit „Oraşul Papilor”, şi acest lucru constituie
pentru voi un motiv ulterior de a trăi şi mărturisi credinţa creştină, aceeaşi credinţă
pentru care şi-au dat viaţa sfinţii martiri Valentin şi Ilarie, păstraţi în biserica
catedrală, primii dintr-o lungă serie de Sfinţi, Martiri şi Fericiţi ai acestui ţinut.
„Întăreşte-i
pe fraţii tăi”: •Această invitaţie a Domnului o simt astăzi adresată mie cu o
intensitate deosebită, a spus Papa, îndemnând credincioşii să se roage pentru el ca
să poată desfăşura mereu cu fidelitate şi iubire misiunea de Păstor al întregii turme
a lui Cristos (Cf In 21,15). Papa Benedict a asigurat comunitatea diecezei de Viterbo
de rugăciunile sale pentru ca diferitele componente ale ei - a căror simbolistică
a putut să o admire în Domul oraşului - să tindă spre o tot mai deplină unitate şi
comuniune fraternă, condiţii indispensabile pentru a oferi lumii o eficientă mărturie
evanghelică. Benedict al XVI-lea a spus în finalul alocuţiunii că încredinţează în
cursul după amiezii Fecioarei Maria, vizitând sanctuarul „Madonna della Quercia -
al Maicii Domnului de la Ştejar”.
După recitarea rugăciunii Îngerul Domnului,
papa Benedict al XVI-lea a adresat un salut cordial participanţilor la Congresul internaţional
„Oameni şi Religii” care se ţine la Cracovia pe tema: „Credinţe şi culturi în dialog”.
Numeroase personalităţi şi reprezentanţi de diferite religii - invitaţi de
Arhidieceza de Cracovia şi de Comunitatea Sfântul Egidiu - s-au reunit - a spus Papa
- pentru a reflecta şi a se ruga în favoarea păcii, la 70 de ani de la izbucnirea
celui de-al Doilea Război Mondial. Nu putem - a adăugat - să nu amintim faptele dramatice
care au marcat începutul unuia dintre cele mai îngrozitoare conflicte din istorie,
care a cauzat zeci de milioane de morţi şi provocat atâtea suferinţe iubitului popor
polonez; un conflict care a văzut tragedia Holocaustului şi exterminarea altor populaţii
de nevinovaţi. • Amintirea acestor evenimente să ne stimuleze să ne rugăm pentru
victime şi pentru cei care poartă încă rănile produse în trup şi inimă; pe lângă
aceasta, să fie un avertisment pentru toţi de a nu repeta asemenea barbarii şi de
a intensifica eforturile pentru a construi în timpul nostru, marcat încă de conflicte
şi contrapuneri, o pace durabilă, transmiţând, mai ales noilor generaţii, o cultură
şi un stil de viaţă inspirate de iubire, solidaritate şi stimă pentru altul. În această
perspectivă - a subliniat Pontiful - este deosebit de important aportul pe care Religiile
pot şi trebuie să-l dea în promovarea iertării şi reconcilierii împotriva violenţei,
rasismului, totalitarismului şi extremismului care desfigurează imaginea Creatorului
în om, şterg orizontul lui Dumnezeu şi, în consecinţă, conduc chiar la dispreţul faţă
de om.
Domnul să ne ajute să construim pacea, pornind de la iubirea şi înţelegerea
reciprocă, a invocat Papa reluând enciclica sa socială „Caritas in veritate - Iubirea
în adevăr”.
Iată, binecuvântarea finală invocată de papa Benedict al XVI-lea
la terminarea Sfintei Liturghii şi după recitarea rugăciunii Angelus duminică în oraşul
Viterbo, înainte de a continua vizita pastorală la sanctuarul Maicii Domnului de la
Ştejar şi la Bagnoregio, oraşul natal al Sfântului Bonaventura.