În media internaţionale, cuvintele adresate prin scrisoare de senatorul Ted Kennedy
Papei înainte de moarte şi cele de răspuns ale lui Benedict al XVI-lea
(RV - 31 august 2009) Au avut un vast ecou cuvintele pe care Benedict al XVI-lea
le-a adresat printr-o scrisoare senatorului american Ted Kennedy, decedat la
25 august, după ce acesta făcuse să-i parvină Papei o misivă a sa, cu
ocazia vizitei în Vatican a preşedintelui Barack Obama. Agenţii
şi organe de presă au reluat pasaje din corespondenţă făcute cunoscut sâmbăta trecută
29 august de arhiepiscopul emerit de Washington, Theodore McCarrick, în timpul ritului
înmormântării prezidat de el în cimitirul eroilor din Arlington, în statul Virginia.
Despre
conţinutul scrisorilor ne relatează Alessandro De Carolis de la redacţia
noastră centrală: • „Ştiu că am fost o fiinţă umană imperfectă, nu fără cusur
- scrie Ted Kennedy - dar cu ajutorul credinţei am căutat să-mi îndreptez drumul meu”.
Răspunde Benedict al XVI-lea: „Mă rog ca în zilele ce vor să vină să fiţi susţinut
de credinţă şi în speranţă”.
Comunică astfel, prin scris şi la distanţa de
puţine zile unul de altul, senatorul american şi Papa. Câteva prestigioase reviste
s-au întrebat în legătură cu absenţa unui mesaj al Papei în ziua condoleanţelor mondiale
după moartea vârstnicului lider politic american, poate ignorând că practica vaticană
prevede trimiterea unei telegrame de condoleanţe numai în cazul morţii unui preşedinte,
a unui ex preşedinte sau a unui şef de guvern. Totuşi, cu această ocazie, mai ales
contactul căutat şi obţinut în ultimele săptămâni de viaţă de exponentul familiei
Kennedy cu Pontiful a sigilat importanţa unei comunicări umane şi spirituale care
s-a menţinut în discreţia faptului privat.
A fost văduva senatorului, Vicki,
cea care a voit ca textul scrisorii soţului ei - consemnată lui Benedict al XVI-lea
de preşedintele Barack Obama în timpul vizitei în Vatican pe 10 iulie - să fie făcut
public. „Scriu cu profundă umilinţă - se citeşte într-un pasaj al scrisorii - pentru
a vă cere să vă rugaţi pentru mine în timp ce sănătatea mea slăbeşte. Mi-au diagnosticat
un cancer la creier în urmă cu peste una an şi în ciuda tratamentelor, boala înaintează.
Am 77 de an şi mă pregătesc la apropiata trecere a vieţii”. Viaţă pe care senatorul
Kennedy o recunoaşte în toată realitatea ei extraordinară, pentru faptul - spune -
că a fost binecuvântat să fie „parte a unei minunate familii” şi pentru că, adaugă,
„amândoi părinţii mei, mai cu seamă mama mea, au ţinut credinţa în centrul vieţilor
noastre. Darul credinţei - afirmă - m-a susţinut şi alimentat în ceasurile cele mai
întunecoase. Apoi, Ted Kennedy povesteşte Pontifului spiritul serviciului său pentru
Statele Unite, în cei „aproape 50 de ani” petrecuţi în Congres.
Propria „apropiere
spirituală” este primul sentiment pe care Benedict al XVI-lea îl exprimă în răspunsul
său către senatorul Kennedy, pe care i l-a trimis după aproximativ două săptămâni
prin funcţionari ai Vaticanului. Papa se declară preocupat de sănătatea liderului
politic dar şi „deosebit de recunoscător pentru promisiunea de rugăciuni pentru el
şi pentru nevoile Bisericii”. Mă rog, scrie Pontiful, ca să „primiţi harul abandonării
bucuroase în voia lui Dumnezeu”, invocând „mângâierea şi pacea promisă de Mântuitorul
Înviat tuturor celor care împărtăşesc suferinţele sale şi încrederea în viaţa veşnică”.