Benedict al XVI-lea la rugăciunea „Îngerul Domnului” îndeamnă ţările industrializate
să tuteleze Planeta. În alocuţiunea sa, exemplul Sf. Monica şi iubirea conjugală,
teren fertil pentru vocaţia religioasă a fiilor
(RV - 30 august 2009) Papa recheamă ţările industrializate să coopereze pentru
viitorul Planetei şi să nu pună ţările mai sărace în situaţia de a plăti preţul cel
mai mare pentru schimbările climatice. În centrul alocuţiunii Pontifului, exemplul
minunat al Sfintei Monica şi iubirea conjugală, cale pentru sfinţenie şi teren spiritual
fertil pentru vocaţia spirituală a fiilor. Atunci "când soţii se dedică cu
generozitate educaţiei copiilor lor, călăuzindu-i şi orientându-i spre descoperirea
planului de iubire al lui Dumnezeu, ei pregătesc acel teren spiritual fertil în care
încolţesc şi se dezvoltă vocaţiile la preoţie şi la viaţa consacrată. Se dezvăluie
astfel cât de strâns sunt legate şi se luminează reciproc căsătoria şi fecioria,
plecând de la înrădăcinarea lor comună în iubirea sponsală a lui Cristos". A afirmat
papa Benedict al XVI-lea adresându-se miilor de credincioşi reuniţi în curtea interioară
a reşedinţei pontificale din Castel Gandolfo, înainte de recitarea rugăciunii Îngerul
Domnului, în ultima duminică din august. Cu ocazia Anului Preoţiei în curs, Papa a
reevocat figura Sfintei Monica, mama Sfântului Augustin, „considerată - a spus - model
şi patroană a mamelor creştine. Istoria creştinismului - a relevat Pontiful - este
presărată de nenumărate exemple de părinţi sfinţi şi de autentice familii creştine,
care au însoţit viaţa unor generoşi preoţi şi păstori ai Bisericii. După rugăciunea
„Angelus”, papa Benedict a invitat pe toţi la tutelarea creaţiei ca dar al lui Dumnezeu.
În salutul în limba polonă, Papa, amintind rolul părinţilor în educarea copiilor şi
în formarea lor în spiritul iubirii de Dumnezeu, a binecuvântat din inimă părinţii,
învăţătorii şi elevii care se pregătesc pentru începutul noului an şcolar.
Dar
să ascultămalocuţiunea Sfântului Părinte: • „Iubiţi fraţi şi
surori, în urmă cu trei zile, pe 27 august, am celebrat comemorarea liturgică a Sfintei
Monica, mama Sfântului Augustin, considerată model şi patroană a mamelor creştine.
Despre ea, multe ştiri ne sunt date de fiul ei în cartea autobiografică numită „Confesiunile”,
o capodoperă dintre cele mai citite din toate timpurile”. Aici - a spus Papa -
aflăm că Sfântul Augustin a băut numele lui Isus odată cu laptele matern şi a fost
educat de mama sa în religia creştină, ale cărei principii i-au rămas întipărite şi
în anii de deviere spirituală şi morală. Monica nu a încetat niciodată să se roage
pentru el şi pentru convertirea sa, şi a avut mângâierea de a-l vedea întorcându-se
la credinţă şi primind botezul. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile acestei sfinte mame,
căreia episcopul de Tagaste îi spusese: „Este imposibil ca fiul atâtor lacrimi să
se piardă”. Într-adevăr, Sfântul Augustin nu numai că s-a convertit, dar a decis să
îmbrăţişeze viaţa monastică şi, întors în Africa, a întemeiat el însuşi o comunitate
de monahi.
Impresionante şi edificatoare sunt ultimele conversaţii spirituale
dintre el şi mama sa în liniştea unei case din Ostia, în aşteptarea de a se îmbarca
pentru întoarcerea în Africa. Sfânta Monica devenise de acum, pentru acest fiu al
ei, „mai mult decât mamă, sursa creştinismului său”. Singura ei dorinţă fusese ani
de zile convertirea lui Augustin,pe care îl vedea acum orientat de-a dreptul spre
o viaţă de consacrare slujirii lui Dumnezeu. Putea de aceea să moară mulţumită, şi,
de fapt, s-a stins pe 27 august în anul 387, la vârsta de 56 de ani, după ce ceruse
fiilor ei să nu se preocupe de înmormântarea ei, ci să-şi amintească de ea, oriunde
s-ar fi afla, la altarul Domnului. Sfântul Augustin repeta că mama sa îl „născuse
de două ori”.
• „Istoria creştinismului este presărată de nenumărate exemple
de părinţi sfinţi şi de autentice familii creştine, care au însoţit viaţa unor generoşi
preoţi şi păstori ai Bisericii”. Să ne gândim la Sfinţii Vasile cel Mare şi Grigore
Nazianzenul, amândoi aparţinând unor familii de sfinţi. Ne gândim, foarte aproape
de noi, la soţii Luigi Beltrame Quattrocchi şi Maria Corsini, care au trăit între
sfârşitul secolului al XIX şi jumătatea secolului XX, beatificaţi de veneratul meu
predecesor Ioan Paul al II-lea în octombrie 2001, în coincidenţă cu cei 20 de ani
ai Exortaţiei apostolice Familiaris consortio. Acest document, pe lângă faptul
că ilustrează valoarea căsătoriei şi îndatoririle familiei, cere soţilor o angajare
specială pe drumul de sfinţenie, care, trăgând har şi putere din Sacramentul căsătoriei,
îi însoţeşte de-a lungul întregii lor existenţe (Cf FC, n.56). • „Când soţii
se dedică în mod generos educaţiei fiilor călăuzindu-i şi orientându-i la descoperirea
planului de iubire al lui Dumnezeu, ei pregătesc acel teren spiritual fertil în care
răsar şi se dezvoltă vocaţiile la preoţie şi la viaţa consacrată. Se revelează astfel
cât de intim sunt legate şi se luminează reciproc căsătoria şi fecioria, plecând de
la înrădăcinarea lor comună în iubirea sponsală a lui Cristos”.
Apoi papa Benedict
s-a referit la Anul sacerdotal în curs, Anul Sfintei Preoţii şi a îndemnat: • „Să
ne rugăm pentru ca ’prin mijlocirea Sfântului Paroh de Ars, familiile creştine să
devină mici biserici, în care toate vocaţiile şi toate carismele, dăruite de Duhul
Sfânt să poată fi primite şi valorizate’ (din Rugăciunea pentru Anul sacerdotal).
Să ne dobândească acest har Sfânta Fecioară pe care acum o invocăm împreună”.
După
recitarea rugăciunii „Îngerul Domnului” şi înainte de saluturile în diferite limbi,
pentru prima dată pronunţate într-o altă ordine - franceză, engleză, germană, slovacă,
polonă, spaniolă şi italiană - papa Benedict al XVI-lea s-a referit la necesitatea
ocrotirii creaţiei amintind că „marţea viitoare, 1 septembrie, se va celebra în Italia
Ziua pentru salvgardarea creaţiei.
Este un eveniment semnificativ, de o relevanţă
şi ecumenică, având în acest an ca temă importanţa aerului, element indispensabil
pentru viaţă, şi la fel ca la audienţa generală de miercurea trecută a exortat: •
„Îndemn pe toţi la o mai mare angajare pentru tutela creaţiei, dar al lui Dumnezeu.
În special, încurajez ţările industrializate să coopereze în mod responsabil pentru
viitorul planetei şi pentru ca populaţiile mai sărace să nu fie puse în situaţia de
a plăti preţul cel mai mare din cauza schimbărilor climatice”.
Iată şi binecuvântarea
apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea la întâlnirea de la Castel Gandolfo
în ultima duminică din august, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi ascultătorii
noştri.