Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti pune sub semnul îndoielii judecarea echitabilă
a revizuirii la Curtea de Apel Ploieşti: comunicat de presă
(RV - 21 august 2009) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins
cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti de strămutare a dosarului
„Cathedral Plaza”. Într-un comunicat de presă emis vineri 21 august ARCB
pune sub semnul îndoielii judecarea echitabilă a revizuirii la Curtea de Apel Ploieşti,
după cum ne informează pe larg preotul Ieronim Iacob, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei
Romano-Catolice de Bucureşti: • „ Prin hotărârea pronunţată în cursul zilei de
19 august a.c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a lăsat pe umerii Curţii
de Apel Ploieşti (CAP) povara soluţionării cererii Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti (ARCB) de revizuire a deciziei 1025/2009, pronunţate de CAP. Reamintim
că prin aceasta decizie CAP a admis recursurile formulate de SC Millennium Building
Development SRL (MBD) şi Primarul Sectorului 1 şi a respins cererea ARCB de anulare
a autorizaţiei de construire a clădirii auto-intitulate „Cathedral Plaza”.
Referitor
la această situaţie, Înalt Prea Sfinţitul Mons. Dr. Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit
de Bucureşti afirmă următoarele: „Ne aflăm în situaţia în care soluţiile Curţii
Europene a Drepturilor Omului (CEDO) nu sunt puse în aplicare şi dreptul nostru la
un proces echitabil este pus sub semnul intrebarii. CEDO a arătat în diverse hotărâri
ale sale (Campbell & Fell vs. Marea Britanie - 1982 şi Belios vs. Elveţiei
-1988) că «este suficient ca aparenţele să creeze în mintea justiţiabililor o îndoială
legitimă cu privire la independenţa instanţei pentru ca respectarea acesteia să fie
contestată cu succes». Noi, aşa cum am susţinut şi în faţa ICCJ, nu avem doar o îndoială,
ci chiar convingerea fermă şi legitimă că judecarea imparţială şi independentă a cererii
noastre nu va fi posibilă la Curtea de Apel Ploieşti.
Această instanţă şi-a
manifestat public şi ferm, printr-un comunicat de presă, poziţia sa de susţinere a
completului de judecată care a pronunţat decizia 1025/2009. Suplimentar, în cererea
de strămutare, ARCB a invocat şi alte motive de bănuială legitimă, motive care au
fost identice cu cele invocate de către MBD în mai multe cereri de strămutare formulate
de-a lungul desfăşurării procesului. În timp ce cererile de strămutare ale MBD au
fost admise, cererea ARCB a fost respinsă, ceea ce ne determină să gândim că de multe
ori Justiţia lucrează cu măsuri diferite.
Ştim că pe umerii judecătorilor
care vor soluţiona cererea de revizuire apasă o mare responsabilitate. Decizia acestora
poate fi ultima posibilitate din dreptul intern, prin care monumentele istorice de
valoare naţională şi universală – parte a patrimoniului european - pot fi protejate
în faţa lăcomiei dezvoltătorilor imobiliari.
Este necesar ca Statul Român,
prin autorităţile sale, să acorde monumentelor istorice toată consideraţia cuvenită
prin recunoaşterea şi aplicarea măsurilor legale de conservare şi punerea în valoare
a acestora”.