Lagărele naziste şi nihilismul contemporan sunt o consecinţă a negării lui Dumnezeu.
Martirii ne arată că iubirea învinge moartea: Papa la rugăciunea "Angelus"
(RV - 9 august 2009) Eroismul martirilor creştini ne arată că iubirea lui
Dumnezeu învinge răul şi moartea: a spus papa Benedict al XVI-lea la întâlnirea
duminicală pentru rugăciunea Îngerul Domnului recitată cu mulţimea de pelerini reuniţi
la amiază în curtea interioară a Palatului apostolic dar şi în piaţa din faţa reşedinţei
pontificale de vară din Castel Gandolfo.
În alocuţiunea sa, Papa a propus
credincioşilor o reflecţie asupra unor Sfinţi, în mare parte martiri, precum Sfânta
Tereza Benedicta a Crucii - Edith Stein şi Sfântul Maximilian Maria Kolbe, care şi-au
mărturisit credinţa în Cristos până la martiriu în lagărul de la Auschwitz în Polonia.
Succesorul lui Patru a îndemnat oamenii de azi să nu uite de Dumnezeu, deoarece nihilismul
în faza sa crucială este la fel de periculos ca şi nazismul care a creat lagărele
de exterminare, adevărate simboluri ale iadului deschis pe pământ.
Papa Benedict
al XVI-lea: • „La fel ca duminica trecută, şi astăzi - în contextul Anului Sacerdotal
pe care îl celebrăm - ne oprim să medităm asupra câtorva Sfinţi şi Sfinte pe care
liturgia îi aminteşte în aceste zile. Cu excepţia fecioarei Clara din Assisi, înflăcărată
de iubirea divină în oferirea zilnică a rugăciunii şi vieţii în comun, ceilalţi sunt
martiri, dintre care doi au fost ucişi în lagărul de la Auschwitz: Sfânta Tereza Benedicta
a Crucii - Edith Stein, care, născută în credinţa ebraică şi cucerită de Cristos la
vârstă adultă, a devenit călugăriţă carmelită şi a pecetluit propria existenţă cu
martirajul; şi Sfântul Maximilian Kolbe, fiu al Poloniei şi al Sfântului Francisc
de Assisi, mare apostol al Neprihănitei. Vom întâlni apoi alte figuri splendide de
martiri ai Bisericii Romei, precum Sfântul Ponţian papă, Sfântul Hipolit preot şi
Sfântul Laurenţiu diacon. Aceste minunate modele de sfinţenie - a apus Papa - Biserica
ni le propune ca să le urmăm.
Aceşti sfinţi sunt martori ai acelei carităţi
care iubeşte „până la sfârşit”, şi nu ţine cont de răul primit, dar îl combate cu
binele (Cf 1Cor 13,4-8). • „De la ei putem învăţa, mai ales noi preoţii,
eroismul evanghelic care ne mână, fără a ne teme de nimic, să ne dăm viaţa pentru
mântuirea sufletelor. Iubirea învinge moartea!”
Toţi sfinţii, dar în special
martirii, sunt martori ai lui Dumnezeu, care este Iubire. Deus caritas est. Şi în
continuare observaţia Sfântului Părinte: • „Lagărele naziste, ca orice câmp de
exterminare, pot fi considerate simboluri extreme ale răului, ale infernului care
se deschide pe pământ atunci când omul uită de Dumnezeu şi i se substituie Lui, uzurpându-i
dreptul de a decide ce este bine şi ce este rău, de a da viaţa şi moartea”.
Din
păcate - a relevat episcopul Romei - „acest trist fenomen nu este circumscris la lagăre.
Ele sunt mai degrabă vârful gheţarului, vârful unei realităţi ample şi difuze, adesea
cu hotare neclare. • „Sfinţii, pe care i-am amintit pe scurt, ne fac să reflectăm
asupra divergenţelor profunde care există între umanismul ateu şi umanismul creştin;
o antiteză ce traversează întreaga istorie, dar care la sfârşitul celui de-al doilea
mileniu, cu nihilismul contemporan, a ajuns la un punct crucial, aşa cum mari literaţi
şi gânditori au perceput şi cum evenimentele au demonstrat-o pe larg”.
Papa
Benedict a explicat apoi cât de radicală este diferenţa de perspective dintre umanismul
creştin şi un umanism care îl neagă pe Dumnezeu: • „Pe de o parte, există filozofii
şi ideologii, dar din ce în ce mai mult şi moduri de a gândi şi de a acţiona, care
exaltă libertatea ca unic principiu al omului, ca alternativă pentru Dumnezeu, şi
în felul acesta transformă omul într-un dumnezeu, care face din arbitrarietate propriul
sistem de comportament. Pe de alta, avem sfinţii care, practicând Evanghelia carităţii,
dau cont despre speranţa lor; ei arată adevăratul chip al lui Dumnezeu care este Iubire
şi, în acelaşi timp, chipul autentic al omului, creat după chipul şi asemănarea divină”.
Dragi
fraţi şi surori, să o rugăm pe Fecioara Maria ca să ne ajută pe toţi - în primul rând
pe noi preoţii - să fim sfinţi asemenea acestor eroici martori ai credinţei şi dăruirii
de sine până la martiriu. • „Acesta este unicul mod de a oferi instanţelor umane
şi spirituale, care suscită criza profundă a lumii contemporane, un răspuns credibil
şi exhaustiv: cel al iubirii în adevăr”.
După recitarea rugăciunii Îngerul
Domnului papa Benedict al XVI-lea, ca de obicei, a adresat saluturi particulare
în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă şi italiană. În
franceză, a spus că „Biserica, în această duminică, ne face să recunoaştem în
viaţa noastră că Vestea cea Bună este hrană şi eliberare. Această Veste Bună a lui
Cristos ne înrădăcinează în adevăr şi ne liberează de tot ceea ce ne împiedică atât
pe plan spiritual cât şi moral. • „Urmând exemplul Sfântului Paroh de Ars, vă invit
să vă lăsaţi transfiguraţi de Euharistia care este izvorul oricărei iubirii. De asemenea,
vă invit să vă rugaţi pentru vocaţii la preoţie pentru ca Dumnezeu să dea lumii noastre
preoţii de care are atât de mare nevoie pentru a o sluji cu ajutorul rugăciunii şi
Euharistiei”.
În engleză, papa Benedict s-a referit la evanghelia Liturghiei
duminicale care „ne invită la credinţa în Isus, „pâinea vieţii”, care ni se oferă
pe sine în Euharistie şi ne promite bucuria veşnică în casa Tatălui. •”Fie ca în
timpul acestor zile libere de vară voi şi familiile voastre să răspundeţi invitaţiei
Domnului participând activ la jertfa Euharistiei şi prin acte generoase de caritate”.
În
germană,a salutat pelerinii şi vizitatorii prezenţi la Castel Gandolfo
dar şi pe cei uniţi cu ei pe calea undelor • „la radio şi televiziune”. A amintit
că „Duminica este Ziua Domnului, care ne oferă ocazia deosebită să-l întâlnim pe Cristos,
Fiul lui Dumnezeu, care ca om a dat viaţa oamenilor şi le-a dăruit iubirea sa. El
este aproape şi de noi. În evanghelia de azi ascultăm cum Isus vorbeşte despre sine
ca despre pâinea din cer. Cine mănâncă din această pâine, va trăi în veci. Să-i facem
loc în inima noastră şi el va potoli foamea noastră de viaţă şi de iubire”.
În
spaniolă, Papa a spus: • „În special în Ziua Domnului vă invit să căutaţi în
Euharistie pâinea coborâtă din cer, hrana care durează şi dă viaţă veşnică”.
În
polonă, papa Benedict al XVI-lea a adresat „un cuvânt special mulţimii de credincioşi
care în aceste zile de august, se duc pe jos în pelerinaj • „la Jasna Góra de la
Częstochowa şi la alte sanctuare mariane”. „Fie ca acest drum al vostru să poarte
roade abundente: convertirea inimilor, darul milostivirii divine şi ocrotirea Maicii
Domnului. Încredinţez rugăciunilor voastre ministerul meu universal şi intenţiile
Bisericii”.
În italiană, după menţionarea prezenţei mai multor grupuri
speciale, invocaţia Sfântului Părinte: • „Maria Preasfântă, pe care o invocăm prin
rugăciunea Îngerul Domnului, să ne ajute să răspundem mereu cu fidelitate chemării
la sfinţenie pe care Cristos o adresează fiecărui creştin!”
Primiţi şi binecuvântarea
apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea duminică la rugăciunea Îngerul Domnului
la Castel Gandolfo, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi ascultătorii noştri
care cu inimă deschisă o primesc în spirit de credinţă.