"Angelus" la Castel Gandolfo: în Anul Preoţiei, Benedict al XVI-lea propune o serie
de martiri care învaţă eroismul evanghelic. Nihilimsul de azi în fază sa crucială
este la fel de periculos ca şi nazismul (text)
(RV - 9 august 2009) Câteva mii de pelerini din diferite părţi
ale lumii au participat duminică la întâlnirea cu papa Benedict al XVI-lea în curtea
interioară dar şi în piaţa din faţa reşedinţei pontificale din Castel
Gandolfo pentru recitarea rugăciunii „Îngerul Domnului”.
Ca şi duminica precedentă în alocuţiunea sa, Pontiful, având în vedere Anul Sfintei
Preoţii, a propus o altă serie de sfinţi, în cea mai mare parte martiri, comemoraţi
în luna august. Martirii Bisericii sunt pentru preoţi modele de eroism evanghelic.
Referindu-se la doi sfinţi martirizaţi la Auschwitz în Polonia, Papa a spus că lagărele
naziste sunt simboluri ale iadului deschis pe pământ de ideologiile oamenilor fără
Dumnezeu şi că nihilismul de azi este la fel de periculos ca şi nazismul. Aceasta
se întâmplă atunci când omul caută să se substituie lui Dumnezeu. Conflictul dintre
credinţă şi ateism trăieşte o fază crucială. Pe lângă umanismul ateu există umanismul
creştin practicat de sfinţi.
Iată textul alocuţiunii şi al saluturilor Papei
în diferite limbi în traducerea noastră de lucru:
Dragi fraţi şi
surori, La fel ca duminica trecută, şi astăzi - în contextul Anului Sacerdotal
pe care îl celebrăm - ne oprim să medităm asupra câtorva Sfinţi şi Sfinte pe care
liturgia îi aminteşte în aceste zile. Cu excepţia fecioarei Clara din Assisi, înflăcărată
de iubirea divină în oferirea zilnică a rugăciunii şi vieţii în comun, ceilalţi sunt
martiri, dintre care doi au fost ucişi în lagărul de la Auschwitz: Sfânta Tereza Benedicta
a Crucii - Edith Stein, care, născută în credinţa ebraică şi cucerită de Cristos la
vârstă adultă, a devenit călugăriţă carmelită şi a pecetluit propria existenţă cu
martirajul; şi Sfântul Maximilian Kolbe, fiu al Poloniei şi al Sfântului Francisc
de Assisi, mare apostol al Neprihănitei.
Vom întâlni apoi alte figuri splendide
de martiri ai Bisericii Romei, precum Sfântul Ponţian papă, Sfântul Hipolit preot
şi Sfântul Laurenţiu diacon. Aceste minunate modele de sfinţenie Biserica ni le propune!
Aceşti sfinţi sunt martori ai acelei carităţi care iubeşte „până la sfârşit”, şi nu
ţine cont de răul primit, dar îl combate cu binele (Cf 1Cor 13,4-8). De la
ei putem învăţa, mai ales noi preoţii, eroismul evanghelic care ne mână, fără a ne
teme de nimic, să ne dăm viaţa pentru mântuirea sufletelor. Iubirea învinge moartea!
Toţi
sfinţii, dar în special martirii, sunt martori ai lui Dumnezeu, care este Iubire.
Deus caritas est. Lagărele naziste, ca orice câmp de exterminare, pot fi considerate
simboluri extreme ale răului, ale infernului care se deschide pe pământ când omul
uită de Dumnezeu şi i se substituie Lui, uzurpându-i dreptul de a decide ce este bine
şi ce este rău, de a da viaţa şi moartea. Din păcate însă acest trist fenomen nu este
circumscris la lagăre. Ele sun mai degrabă vârful cel mai înalt al unei realităţi
ample şi difuze, adesea cu hotare neclare. Sfinţii, pe care i-am amintit pe scurt,
ne fac să reflectăm asupra divergenţelor profunde care există între umanismul ateu
şi umanismul creştin; o antiteză ce traversează întreaga istorie, dar care la sfârşitul
celui de-al doilea mileniu, cu nihilismul contemporan, a ajuns la un punct crucial,
aşa cum mari literaţi şi gânditori au perceput şi cum evenimentele au demonstrat-o
pe larg. Pe de o parte, există filozofii şi ideologii, dar din ce în ce mai mult şi
moduri de a gândi şi de a acţiona, care exaltă libertatea ca unic principiu al omului,
ca alternativă pentru Dumnezeu, şi în felul acesta transformă omul într-un dumnezeu,
care face din arbitrarietate propriul sistem de comportament. Pe de alta, avem sfinţii
care, practicând Evanghelia carităţii, dau cont despre speranţa lor; ei arată adevăratul
chip al lui Dumnezeu care este Iubire şi, în acelaşi timp, chipul autentic al omului,
creat după chipul şi asemănarea divină.
Dragi fraţi şi surori, să o rugăm pe
Fecioara Maria ca să ne ajută pe toţi - în primul rând pe noi preoţii - să fim sfinţi
asemenea acestor eroici martori ai credinţei şi dăruirii de sine până la martiriu.
Acesta este unicul mod de a oferi instanţelor umane şi spirituale, care suscită criza
profundă a lumii contemporane, un răspuns credibil şi exhaustiv: cel al iubirii în
adevăr. După recitarea rugăciunii Îngerul Domnului papa Benedict
al XVI-lea, ca de obicei, a adresat saluturi particulare în limbile
franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă şi italiană.
În franceză,
a spus că „Biserica, în această duminică, ne face să recunoaştem în viaţa noastră
că Vestea cea Bună este hrană şi eliberare. Această Veste Bună a lui Cristos ne înrădăcinează
în adevăr şi ne liberează de tot ceea ce ne împiedică atât pe plan spiritual cât şi
moral. Urmând exemplul Sfântului Paroh de Ars, vă invit să vă lăsaţi transfiguraţi
de Euharistia care este izvorul oricărei iubirii. De asemenea, vă invit să vă rugaţi
pentru vocaţii la preoţie pentru ca Dumnezeu să dea lumii noastre preoţii de care
are atât de mare nevoie pentru a o sluji cu ajutorul rugăciunii şi Euharistiei”.
În
engleză, papa Benedict s-a referit la evanghelia Liturghiei duminicale care „ne
invită la credinţa în Isus, „pâinea vieţii”, care ni se oferă pe sine în Euharistie
şi ne promite bucuria veşnică în casa Tatălui. Fie ca în timpul acestor zile libere
de vară voi şi familiile voastre să răspundeţi invitaţiei Domnului participând activ
la jertfa Euharistiei şi prin acte generoase de caritate”. În germană,
a salutat pelerinii şi vizitatorii prezenţi la Castel Gandolfo dar şi pe cei uniţi
cu ei pe calea undelor la radio şi televiziune. A amintit că „Duminica este Ziua Domnului,
care ne oferă ocazia deosebită să-l întâlnim pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care ca
om a dat viaţa oamenilor şi le-a dăruit iubirea sa. El este aproape şi de noi. În
evanghelia de azi ascultăm cum Isus vorbeşte despre sine ca despre pâinea din cer.
Cine mănâncă din această pâine, va trăi în veci. Să-i facem loc în inima noastră şi
el va potoli foamea noastră de viaţă şi de iubire”.
În spaniolă, Papa
a spus: „În special în Ziua Domnului vă invit să căutaţi în Euharistie pâinea coborâtă
din cer, hrana care durează şi dă viaţă veşnică”.
În polonă, papa Benedict
al XVI-lea a adresat „un cuvânt special mulţimii de credincioşi care în aceste zile
de august, se duc pe jos în pelerinaj la Jasna Góra de la Częstochowa şi la alte
sanctuare mariane. „Fie ca acest drum al vostru să poarte roade abundente: convertirea
inimilor, darul milostivirii divine şi ocrotirea Maicii Domnului. Încredinţez rugăciunilor
voastre ministerul meu universal şi intenţiile Bisericii”.
În italiană,
Sfântul Părinte a spus: „Maria Preasfântă, pe care o invocăm prin rugăciunea Îngerul
Domnului, să ne ajute să răspundem mereu cu fidelitate chemării la sfinţenie pe care
Cristos o adresează fiecărui creştin!”