Corazon Aquino, "femeie de mare credinţă şi curaj în apărarea libertăţii şi democraţiei":
condoleanţele Papei pentru moartea fostei preşedinte a Filipinelor
RV 01 aug 2009. Fosta preşedintă a Filipinelor, doamna Corazon
Aquino, a murit vineri seară la Manila. Avea 76 de ani. Ştirea a fost dată de fiul
ei, senatorul Benigno Aquino jr.: "Mama noastră şi-a dat sufletul în pace. Ar fi dorită
să mulţumească fiecăruia dintre voi pentru toate rugăciunile şi sprijinul primit".
La rândul său, Benedict al XVI-lea şi-a exprimat adânca durere pentru
moartea lui Corazon Aquino. În telegrama de condoleanţe, semnată de cardinalul secretar
de Stat şi trimisă arhiepiscopului de Manila, card. Gaudencio Rosales, Sfântul Părinte
a amintit "angajarea curajoasă" a fostei preşedinte în favoarea libertăţii poporului
filipinez, respingerea fermă a violenţei şi a intoleranţei, precum şi contribuţia
ei la reconstrucţia unei ordini politice juste şi coezive în scumpa ei patrie". În
telegramă, Papa a dat asigurarea rugăciunilor sale pentru fosta preşedintă, pe care
o aminteşte drept "femeie de o credinţă mare şi de neclintit".
Internată la
un spital din Manila, "Cory" Aquino, cum mai era numită cu afecţiune, era bolnavă
de mai multă vreme de cancer la colon. În timpul boliii, acum două săptămâni, Benedict
al XVI-lea i-a transmis expresia "apropierii sale spirituale". Doamna Aquino a mulţumit
Papei pentru mesajul său care, a afirmat, i-a adus o "profundă consolare".
Actuala
preşedintă a Filipinelor, Gloria Macapagal Arroyo, aflată în vizită de stat la Washington,
a proclamat zece zile de doliu naţional. Cardinalul Gaudencio Rosales, arhiepiscop
de Manila, a îndemnat întreaga naţiune să facă o "pauză de rugăciune şi să-i mulţumească
lui Dumnezeu pentru fosta preşedintă Aquino". "Ea nu a fost doar preşedinta care a
restituit Filipinelor libertatea şi democraţia pe care le pierduse, a afirmat cardinalul
Rosales, dar şi un exemplu de conducere onestă pentru cetăţenii care se luptau să
iasă dintr-o perioadă gravă de confuzie politică". Şi preşedintele Conferinţei Episcopale
Filipineze, arhiep. Angel Lagdameo a manifestat apropierea tuturor episcopilor Ţării
asiatice faţă de familia Aquino şi de întreaga naţiune "pentru moartea unei mari femei".
Preşedintă a Filipinelor între 1986-1992, doamna Corazon Aquino era căsătorită
cu Benigno Aquino, devenit erou al rezistenţei faţă de dictatura lui Ferdinand Marcos,
după ce a fost asasinat la aeroportul de la Manila. Corazon a condus întoarcerea la
democraţie, învingându-l pe Marcos la alegerile din februarie 1986. A fost prima femeie
care a devenit preşedinte într-o Ţară asiatică.
*** Născută în 1933, Corazon
era a şasea dintr-o familie de opt copii. Familia ei, cu strămoşi de origine chineză,
i-a permis să frecventeze cele mai bune şcoli din Statele Unite şi Franţa. Revenită
în patrie, s-a înscris la universitate dar şi-a întrerupt studiile când a hotărât
să întemeieze o familie. Soţul ei era Benigno Aquino, de la care a avut cinci copii
şi care a devenit liderul opoziţiei faţă de dictatură. În 1983 Benigno a fost ucis
de mandanţii regimului. Corazon, numită de mulţime cu diminutivul "Cory", i-a preluat
ereditatea politică. Când în 1986 Marcos s-a văzut constrâns să proclame alegeri generale
şi să permită candidatura lui Cory, regimul intra de acum în agonie. Devenită preşedinte
a Ţării, Corazon Aquino a rămas în funcţie pînă în 1992. S-a remarcat şi mai târziu,
în timpul crizei din 1997, când a organizat mari manifestaţii de stradă împotriva
preşedintelui Fidel Ramos, acuzat de instaurarea unei noi dictaturi. L-a contestat
făţiş şi pe succesorul lui Ramos, Joseph Estrada, acuzat de corupţie. Aceleaşi critici
au fost aduse în 2005 şi actualei preşedinte, Gloria Arroyo. ***
Trupul
ei neînsufleţit va rămâne pînă luni la universitatea catolică "De La Salle" din Manila,
aparţinând Fraţilor Şcolilor Creştine. Senatorul şi fiul fostei preşedinte, Benigno
Aquino jr. a anunţat că funeraliile vor avea loc miercuri în formă privată, după care
va fi înmormântată alături de soţul ei la Manila Memorial Park.