În Anul Preoţiei, gândurile lui Benedict al XVI-lea adresate „fraţilor preoţi” într-un mic şi preţios volum editat, de LEV, Librăria Editură Vaticană. Interviu cu pr. Giuseppe Costa

(RV - 23 iunie 2009) „Gânduri despre preoţie” ale lui Benedict al XVI-lea, reunite într-o carte publicată de Librăria Editură Vaticană, LEV, pentru a marca deschiderea Anului Sfintei Preoţii, inaugurat de Papa vineri 19 iunie în solemnitatea Inimii Preasfinte a lui Isus.
„Dumnezeu este singura bogăţie pe care oamenii doresc să o afle într-un preot”: primul gând al Benedict al XVI-lea în deschiderea cărţii adresate preoţilor şi nu numai dacă toţi suntem interesaţi să înţelegem în ce consistă chemarea la preoţie.

Să-l ascultăm pe părintele Giuseppe Costa, directorul Libăriei Vaticane, editor deci şi ca preot destinatar al acestui mic şi preţios compendiu.

Papa observă că hirotonirea, sfinţirea de preot, consacrarea este o „trecere de proprietate”. Ce înseamnă aceasta.
Răspunde părintele Costa intervievat de redacţia noastră centrală:
• „Că preotul nu-şi mai aparţine sieşi, dar aparţine lui Isus Cristos, aparţine lui Dumnezeu, întrucât preotul trebuie să fie intim unit cu Cristos, unificat, trebuie să se identifice cu el. Schimbul de proprietate înseamnă că trebuie să se reproiecteze în întregime, nu cu logica sa dar cu însuşi modul de a gândi al lui Dumnezeu. Este o alegere radicală, profundă, care schimbă viaţa unei persoane”.

Benedict al XVI-lea subliniază că preotul este înainte de toate „prieten al lui Isus”…
• „Prietenia este o stare convivială, este o frecventare. A fi prieten al lui Isus înseamnă a trăi spiritul din Betania, din casa Martei şi a Mariei şi a fratelui lor Lazăr, a trăi inima lui Ioan, a-l considera pe Isus prezent în propria existenţă, tocmai aşa cum se face cu o persoană pe care o iubim. Prietenia cu Isus este ceva esenţial pentru viaţa de preot, care se traduce apoi într-o atitudine, într-un mod de a fi”.

Papa aminteşte de asemenea că „de la preot nu se cere să fie expert în economie, în construcţii sau în politică, de la el se aşteaptă să fie expert în viaţa spirituală”. Ne întrebăm, de ce această observaţie a Papei, este vreo referinţă la un activism al preoţilor în multe domenii?
• „Preotul nu trebuie să piardă niciodată din vedere punctul său de plecare, cel al hirotonirii, când a fost consacrat Domnului. Punctul său de vedere este cel al lui Isus, este cel al lui Dumnezeu. Prin urmare, chiar atunci când se ocupă de economie, de organizarea civică care în unele cazuri poate fi chiar necesară - ne gândim de pildă la teritorii unde nu există o prezenţă creştină, unde necesităţile sociale sunt mari, e nevoie ca preotul să se ocupe şi de aspecte economice sau organizatorice. Şi acolo preotul nu trebuie să piardă punctul de plecare, care este întotdeauna privirea lui Dumnezeu şi natura lui Cristos, care se dăruieşte total şi consumă pe sine numai să slujească, să-l salveze pe aproapele”.

O altă subliniere importantă făcută de Papa este aceasta: „Preotul trebuie să fie mai presus de toate om de rugăciune”…
• „Rugăciunea este ca şi respiraţia oricărui suflet. prin urmare şi a sufletului preotului. Un preot care nu se roagă, nu poate trăi prietenia cu Isus, nu poate trăi nici prietenia cu întregul corp al credincioşilor. Deci, rugăciunea este esenţială nu doar pentru supravieţuirea sa dar pentru viaţa sa spirituală”.

Există alte cărţi la dispoziţie pentru acest An sacerdotal?
• „Chiar astăzi a apărut un volum cu titlul „Stil preoţesc. Pe urmele Sfântului Ioan Maria Vianney”. Este un volum în care părintele Leonardo Sapienza prezintă ceea ce a scris papa Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, aproape un parcurs de meditaţie pe urmele Parohului de Ars, pe care Sfântul Părinte l-a indicat ca exemplu pastoral şi spiritual pentru fiecare preot”.

Adăugăm aici iniţiativa preoţilor din Mişcarea Sacerdotală care propun 365 de gânduri, în patru mici volume editate de "Città Nuova" Italia. Cele patru volume corespund "anotimpurilor" şi parcurg dimensiunile fundamentale ale vieţii preoţilor: existenţa, acţiunea, problemele şi perspectivele, urmând o logică pozitivă şi propunătoare, dincolo de sloganurile curente.

Primul volum din care au fost publicate şi pe site-ul ercis.ro aceste meditaţii se numeşte: Aşa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoţii. 1. Vara , autori: Hubertus Blaumeiser şi Tonino Gandolfo, editat de Città Nuova la Roma în 2009.

Aici serviciul audio: