Duminica viitoare Papa în vizită la San Giovanni Rotondo. Episcopul D’Ambrosio: Părintele
Pius, mesaj al Crucii şi al milostivirii lui Dumnezeu
(RV - 19 iunie 2009) Creşte aşteptarea la San Giovanni Rotondo, în regiunea italiană
Apulia, unde Papa se va duce duminica viitoare. Benedict al XVI-lea va
sosi orăşel cu elicopterul, puţin după ora 9. Prima etapă, vizita în privat la Sanctuarul
Sfintei Maria a Harurilor cu venerarea a rămăşiţelor pământeşti ale Sfântului Pius
de Pietrelcina. La ora 10.30 Papa va celebra Sfânta Liturghie în faţa Bisericii San
Pio da Pietrelcina iar la încheierea celebrării euharistice va recita antifonul „Angelus
- Îngerul Domnului”. În cursul după amiezii, la ora 16.45, este prevăzută întâlnirea
cu bolnavii, personalul medical şi conducerea spitalului „Casa Sollievo della Sofferenza
- Casa Alinarea Suferinţei”, în timp ce la 17.30 este fixată întâlnirea cu preoţii,
călugării şi tinerii în Biserica Sfântul Pius. Întoarcerea în Vatican va avea loc
în jurul orei 19.30.
Despre aşteptarea vizitei Papei la San Giovanni Rotondo,
să-l ascultăm pe mons. Domenico D’Ambrosio, episcop al diecezei de Manfredonia-Vieste-San
Giovanni Rotondo, intervievat de redacţia noastră centrală. • „Papa
vine să viziteze şi să se roage la mormântul unui Sfânt, Sfântul Pius de Pietrelcina.
Vine să confirme o întreagă bogăţie de opere, de devoţiune, de fidelitate faţă de
carismă şi faţă de mesajul acestui Sfânt, care este mesajul Crucii, al milostivirii
Tatălui. În consecinţă, există o pregătire de ordin spiritual. În această lună de
iunie, practic, pregătirea spirituală s-a concentrat în locurile unde a trăit Sfântul
Pius, deci în interiorul Sanctuarului Sfânta Maria a Harurilor şi al noii biserici
Sfântul Pius de Pietrelcina, prin cateheze conduse de câţiva episcopi”.
Sunteţi
şi preşedintele spitalului „Casa Alinarea Suferinţei”.
Cum trebuie înţeleasă de lumea de azi valoarea suferinţei şi a bolii, şi în raport
cu dezvoltarea ştiinţifică? • „Nu este un spital, dar o „Casă Alinarea Suferinţei”.
Părintele Pius a definit-o „templu de rugăciune şi de ştiinţă”, prin urmare şi ştiinţa
intră într-o logică, putem spune, ’aproape sacrală’ pentru a sublinia că - adăuga
acelaşi Padre Pio - de bolnav trebuie să te apropii văzând în el pe Isus iar în bolnavul
sărac de două ori pe Isus. Este, fireşte, greu, însă se acordă mare atenţie omului
îndurerat şi suferind. În „Casa Alinarea Suferinţei” - spunea Sfântul Pius - trebuie
să crească rezervele de iubire care „cu atât mai abundentă este în unul, cu atât va
fi mai abundentă în altul”, într-un schimb continuu”.
Sunteţi şi ghidul
Asociaţiei Internaţionale „Grupuri de Rugăciune” ale Sfântului
Pius de Pietrelcina. Care este menirea lor? • „Grupurile de Rugăciune iau
naştere ca răspuns pe care Sfântul Pius a voit să-l dea cererii lui Pius al XII-lea
imediat după cel de-al Doilea Război Mondial: într-o lume divizată, este nevoie de
prezenţa lui Dumnezeu, de prezenţa harului său, de sprijinul său. Părintele Pius trasează
câtorva dintre fiii săi spirituali calea rugăciunii, a dedicării pentru cauza Evangheliei.
Treptat aceste Grupuri capătă o identitatea a lor odată cu aprobarea în 1986 din partea
Sfântului Scaun, a Asociaţiei Grupuri de Rugăciune ale lui Padre Pio. Este o asociaţie
de acum în plină dezvoltare, există peste 350 în toate cele cinci continente. Acestora
Sfântul Pius le-a încredinţat apoi în mod special „Casa Alinării Suferinţei” şi astfel
Grupurile de Rugăciune, prin ofertele lor, susţin marile iniţiative şi marile sarcini
pe care o structură de avangardă în domeniul ştiinţific are nevoie să le înfrunte
şi să le susţină”.
Sfântul Pius a fost canonizat în urmă cu 7 ani, în data
de 16 iunie 2002. Cu toate acestea credincioşii continuă să-l numească Padre Pio,
Părintele Pius: care este explicaţia? • „Părintele Pius, Padre
Pio rămâne astfel deoarece la el se mergea pentru a descoperi paternitatea lui Dumnezeu:
este un Tată. Este sublinierea unei legături de afecţiune, simple, dar intime şi profunde.
Raportul care se are cu tatăl este un raport ce nu creează distanţă, din contra, facilitează
acel raport cu Dumnezeu pe care, venind la Padre Pio, îl dorim cu toţi”.
Ce
aşteptaţi să rămână în dieceză după vizita Papei? • „Ca această dieceză, această
Biserică în toate formele ei de manifestare, să poată păşi hotărât pe o cale specială:
aceea pe care profetul Isaia o cheamă „calea sfântă”. Părintele Pius este un sfânt
pe care îl simţim aproape, şi de aceea îl numim Părinte, Tată. Deci, trebuie să fie
mai uşor pentru noi să redescoperim în devoţiunea faţă de el, rechemarea la acea nevoie
de perfecţiune, de desăvârşire pe care o purtăm în noi, dar pe care temeri, incertitudini
şi calcule omeneşti uneori fac greşim drumul. Indicaţiile pe care Sfântul Părinte
ni le va da, ne vor întări în acest itinerar. În fond, suntem responsabili: aici primi
oameni din orice colţ al lumii. Deci, Biserica noastră trebuie să fie şi să exprime
primatul iubirii şi primatul sfinţeniei, după exemplul şi prin mijlocirea Sfântului
Pius”,