Pentru a ieşi din criza economică e nevoie de o adevărată înviere spirituală: al IV-lea
Summit al Religiilor Lumii, încheiat miercuri la Roma
RV 18 iun 2009."Într-un moment de criză economică în care se prăbuşesc
multe elemente considerate sigure, percepem în mod şi mai acut necesitatea
unei orientări spirituale": este îndemnul cuprins în Documentul Final al celor 129
de participanţi la al IV-lea summit al religiilor, încheiat miercuri seară
la Roma. Documentul va fi înmânat liderilor politici ai lumii care se vor reuni la
L'Aquila între 8-10 iulie a.c. pentru întâlnirea la vârf a ţărilor din G8.
În spirit de respect şi deferenţă, oamenii religiilor se adresează prin Documentul
Final mai marilor acestei lumi. Religiile vor să-şi facă auzită vocea. Episcopul Vincenzo
Paglia, preşedintele Comisiei pentru ecumenism şi dialog din cadrul Conferinţei Episcopale
Italiene şi organizator al summitului, a explicat că îndatorirea religiilor nu este
aceea de a oferi reţete. Cu toate acestea, reprezentanţii religiilor lumii vor să
spună oamenilor din politică, economie şi cultură că este nevoie de o înviere spirituală.
Aceasta este concluzia Documentului de la Roma adoptat împreună de catolici şi hinduişti,
evrei şi musulmani, şintoişti şi budişti din întreaga lume.
În faţa multiplelor
chestiuni de ordin politic, economic, social şi ecologic din timpul de faţă, oamenii
religiilor afirmă în Documentul Final că este nevoie de înţelepciunea spirituală a
religiilor pentru a da orientare culturilor şi o nouă fundamentare etică la răspunsurile
care se dau la provocările lumii contemporane. Summitul de la Roma priveşte în faţă
sărăcia multor oameni şi denunţă în particular trei situaţii de urgenţă la nivel planetar:
Africa, schimbările climatice şi conflictele armate.
Africa, mai întâi de
toate. "Este urarea noastră comună" – se citeşte în document – "ca întreaga comunitate
internaţională să pună Africa în centrul politicilor de ajutor şi dezvoltare", găsind
noi surse de finanţare a cooperării şi chemând în cauză Statele şi societăţile civile
din ţările africane în perspectiva renaşterii întregului continent.
Schimbările
climatice, apoi, care fac tot mai urgentă şi actuală angajarea pentru salvarea creaţiei.
În acest sens, reprezentanţii religiilor au cerut mai mult curaj în modificarea stilurilor
de viaţă pentru a duce la inversiunea tendinţelor care distrug echilibrul ambiental,
devenit, acesta din urmă, obiectul unei îngrijorări din ce în ce mai mare. În toate
religiile se afirmă că omul a primit pământul de la Dumnezeu ca să-l păstreze iar
fiecare generaţie îl moşteneşte cu împrumut, odată cu obligaţia de a-l încredinţa
întreg urmaşilor săi.
În fine, conflictele armate. Războiul este numit în
document "izvorul tuturor formelor de sărăcie". De la Roma, s-a înălţat un vibrant
apel pentru ca războiul să fie interzis de politica Statelor ca mijloc de soluţionare
a conflictelor. Pacea este prima şi esenţiala formă de dreptate pentru orice popor
al pământului. Niciun război nu este inevitabil, pacea este întotdeauna posibilă:
aceasta să fie, îşi exprimă urarea finală reprezentanţii religiilor, noua convingere
a tuturor şi a fiecărui om în parte.