Evanghelia trebuie să fie exprimată în cultura oricărui popor ca să o ilumineze prin valorile sale: Benedict al XVI-lea la audienţa generală de miercuri dedicată sfinţilor Ciril şi Metodiu

RV 17 iun 2009. Sfinţii Ciril şi Metodiu, cei doi mari apostoli ai Răsăritului creştin din secolul IX şi co-patroni ai Europei, au fost în centrul catehezei ţinută de Benedict al XVI-lea la audienţa generală de miercuri în Piaţa Sfântul Petru cu participarea a circa 40 mii de persoane. La încheierea audienţei generale, salutul Papei adresat noului patriarh al Bisericii Siro-Catolice de Antiohia, Beatitudinea Sa Mar Ignace Youssef al III-lea Younan, prezent la audienţă împreună cu o delegaţie a Patriarhatului; în engleză, Pontiful a salutat întâlnirea liderilor religioşi cu ocazia summit-ului G8.

Revenind la cateheza audienţei generale, Benedict al XVI-lea a afirmat că marele merit al sfinţilor Ciril şi Metodiu a fost aplicarea în mod inspirat şi la scală vastă a principiilor înculturării Evangheliei într-un timp în care înculturarea încă nu era bine definită. De la Constantinopol, cei doi fraţi originari din Tesalonic, au mers în mijlocul păgânilor din Moravia cu o idee simplă dar deschizătoare de noi orizonturi: nu se poate vorbi despre Cristos cu o limbă şi o scriere pe care lumea nu le cunoaşte şi nu le înţelege:
• "Ciril şi Metodiu erau convinşi că popoarele nu puteau considera că au primit pe deplin Revelaţia atâta timp cât n-aveau să o audă în propria limbă şi să o citească în caracterele alfabetului lor".

Dacă acum 1200 de ani Marea Moravie – ţinutul din actuala Slovacie şi nordul Ungariei – era scenariul unei misiuni atât de inovatoare, istoria şi abilitatea sfinţilor Ciril şi Metodiu vin de mult mai departe. Ciril efectuase deja o călătorie în zona Mării Negre unde a fost trimis să predice sarazinilor şi evreilor, ale căror limbi începe să le înveţe. Apoi, împreună cu Metodiu, sunt trimişi de împăratul Mihail al III-lea în Moravia, de unde prinţul Ratislav i-a înaintat o cerinţă precisă: "Poporul nostru, afirma acesta, de când a respins păgânismul, respectă legea creştină, dar nu avem un dascăl în măsură să ne explice adevărata credinţă în limbă noastră". Misiunea celor doi, a observat Pontiful, s-a bucurat de timpuriu de un neobişnuit succes.

Începea astfel un demers de vastă inspiraţie apostolică, fapt care, deşi a trebuit să înfrunte vicisitudini nicidecum uşoare, va marca prezenţa celor doi fraţi în mijlocul slavilor. Rămâne ca un act de absolută valoare, munca începută şi care ulterior va fi continuată de ucenicii lor: proiectul unei culegeri a dogmelor creştine în cărţi scrise în limba slavă. Este momentul în care ia viaţă alfabetul "glagolitic", numit mai târziu "cirilic" în onoarea realizatorului său:
• "Ciril şi Metodiu constituie un exemplu clasic a ceea ce astăzi se arată prin termenul 'înculturare': fiecare popor trebuie să poată transpune în propria cultură mesajul revelat şi să-i exprime adevărul salvific printr-un limbaj propriu. Aceasta presupune o muncă de 'traducere' foarte grea, pentru că recere găsirea de termeni adecvaţi care să repropună, fără a o trăda, bogăţia Cuvântului revelat. Cei doi Fraţi sfinţi au lăsat în această privinţă o mărturie cât se poate de semnificativă, la care Biserica priveşte şi astăzi pentru a primi inspiraţie şi orientare".

La saluturile finale, Papa s-a adresat grupurilor de credincioşi prezenţi în număr mare în Piaţa Sfântul Petru în pofida soarelui dogoritor. S-au remarcat prin eşarfele şi însemnele multicolore, pelerinii de la Montecassino însoţiţi de abatele Dom Pietro Vittorelli, care au voit să întoarcă vizita Papei de la 24 mai. În fine, adresându-se Beatitudinii Sale Mar Ignace Youssef III Younan, patriarhul siro-catolic de Antiohia, aflat la prima sa vizită oficială la Succesorul lui Petru, Papa a subliniat "legătura vie" dintre "tradiţia orientală creştină şi Episcopul Romei":
• "În timp ce vă asigur, Frate Venerabil, împreună cu toţi cei care vă însoţesc, de rugăciunea mea, doresc să exprim în acelaşi timp solicitudinea şi consideraţia mea faţă de toate Bisericile Orientale Catolice, încurajându-le să continue misiunea eclezială, chiar şi între mii de necazuri, pentru a construi pretutindeni unitatea şi pacea".

Primiţi acum şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Benedict al XVI-lea la încheierea audienţei generale de miercuri în Piaţa Sfântul Petru, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi cei care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio: