Trupul Domnului, Isus-Iubire: nu suntem singuri, cu El putem depăşi dificultăţile
vieţii; milioane de persoane suferă de foame: situaţie inacceptabilă! Papa la rugăciunea
"Angelus" (text)
(RV - 14 iunie 2009)Sfânta Împărtăşanie, Euharistia, Pâinea vieţii
este semn că „iubirea există şi fiindcă
există, lucrurile pot să se schimbe în mai bine iar noi putem spera”.
Speranţa care provine din iubirea lui Cristos ea este aceea care ne dă forţa
de a trăi şi de a înfrunta dificultăţile. De această Pâine avem nevoie toţi, deoarece
lung şi anevoios este drumul spre libertate, dreptate şi pace”. A spus papa Benedict
la întâlnirea duminicală pentru recitarea antifonului „Îngerul Domnului” cu credincioşii
reuniţi la amiază în Piaţa Sfântul Petru. Papa s-a referit la sărbătoarea „Trupul
şi Sângele Domnului” care, în multe naţiuni între care Italia, este amânată din joia
calendaristică pentru duminica următoare.
Este absolut inacceptabil ca sute
de milioane de persoane să continue să sufere de foame în lume: a denunţat Papa cerând
apropiatei Conferinţe a Naţiunilor Unite asupra crizei economice şi financiare, în
program de la 24 la 26 iunie la New York, adoptarea de măsuri şi strategii eficiente,
chiar dacă nu uşor de acceptat de către toţi.
Pontiful a anunţat de asemenea
că vineri 19 iunie, în solemnitatea Inimii Preasfinte a lui Isus va deschide Anul
Preoţiei şi a îndemnat credincioşii să se roage Domnului ca să dea Bisericii preoţi
mulţi şi sfinţi.
Iată, alocuţiunea şi textul apelurilor
Papei, în traducerea noastră de lucru:
Dragi
fraţi şi surori, Se celebrează astăzi în diferite ţări, între care Italia, Corpus
Domini, sărbătoarea Euharistiei în care Sacramentul Trupului Domnului este purtat
solemn în procesiune. Ce înseamnă pentru noi această sărbătoare? Ea ne face să ne
gândim nu doar la aspectul liturgic; în realitate, Corpus Domini este o zi care implică
dimensiunea cosmică, cerul şi pământul. Evocă înainte de toate cel puţin în emisfera
noastră acest anotimp atât de frumos şi parfumat în care primăvara trece de-acum spre
vară, soarele este strălucitor pe cer iar pe câmpuri se coace grâul.
Sărbătorile
Bisericii la fel ca cele ebraice ţin de ritmul anului solar, de la semănat la recoltare.
Acest lucru, apare în mod special în solemnitatea de azi, în centrul căreia stă semnul
pâinii, rod al pământului şi al cerului.
De aceea pâinea euharistică este semnul
vizibil al Aceluia în care cer şi pământ, Dumnezeu şi om, au devenit una. Şi aceasta
arată că legătura cu anotimpurile nu este pentru anul liturgic ceva pur exterior.
Solemnitatea Trupul Domnului este intim legată de Paşte şi de Rusalii: moartea şi
învierea lui Isus şi revărsarea Spiritului Sfânt sunt premisele ei. În afară de aceasta,
ea este strâns legată de sărbătoarea Preasfintei Treimi, celebrată duminica trecută.
Numai datorită faptului că Dumnezeu este relaţie, poate să existe legătură cu El;
şi numai pentru că El este iubire, poate să iubească şi să fie iubit. Astfel Corpus
Domini este o manifestare a lui Dumnezeu, o atestare că Dumnezeu este iubire.
Într-un mod unic şi special, această sărbătoare ne vorbeşte despre iubirea divină,
despre ceea ce este şi despre ceea ce face. Ne spune, de exemplu, că el se regenerează
dăruindu-se, se primeşte dându-se, nu se diminuează nici nu se consumă cum cântă un
imn al Sfântului Toma de Aquino: nec sumptus consumitur. Iubirea transformă
orice lucru, şi deci se înţelege că în centrul sărbătorii de azi a Trupului Domnului
stă misterul transbustanţiaţiunii, al schimbării substanţei, semn al lui Isus-Caritate
care transformă lumea.
Privindu-L şi adorându-L, noi spunem: da, iubirea există
şi fiindcă există, lucrurile pot să se schimbe în mai bine iar noi putem spera. Speranţa
care provine din iubirea lui Cristos ea este aceea care ne dă forţa de a trăi şi de
a înfrunta dificultăţile. De aceea cântăm, în timp ce purtăm în procesiune Preasfântul
Sacrament; cântăm şi îl lăudăm pe Dumnezeu care s-a revelat ascunzându-se în semnul
pâinii frânte. De această Pâine avem nevoie toţi, deoarece lung şi anevoios este drumul
spre libertate, dreptate şi pace.
Ne putem imagina cu câtă credinţă şi iubire
Preasfânta Fecioară a primit şi adorat în inima ei Sfânta Euharistie! Fiecare dată
era pentru Ea ca şi cum ar primi întreg misterul Fiului său Isus: de la zămislire
până la înviere. Femeie euharistică , a numit-o veneratul meu predecesor Ioan Paul
al II-lea. Să învăţăm de la Ea să reînnoim continuu comuniunea noastră cu Trupul lui
Cristos, pentru a ne iubi unii pe alţii aşa cum El ne-a iubit.
După rugăciunea
Îngerul Domnului şi înainte de saluturile în diferite limbi papa Benedict al XVI-lea
a lansat câteva apeluri cu referire la actualitatea internaţională şi la viaţa Bisericii:
„În
zilele de 24-26 ale acestei luni se va ţine la New York Conferinţa Naţiunilor
Unite asupra crizei economice şi financiare şi impactului său asupra dezvoltării.
Invoc asupra participanţilor la Conferinţă, precum şi asupra responsabililor bunului
public şi ai destinelor planetei, spiritul de înţelepciune şi de umană solidaritate,
pentru ca actuala criză să se transforme în oportunitate, capabilă să
favorizeze o mai mare atenţie faţă de demnitatea fiecărei persoane umane şi să promoveze
o echitabilă distribuţie a puterii decizionale şi a resurselor, cu atenţie specială
la numărul, din păcate mereu în creştere, al săracilor.
În această zi, în care
în Italia şi în multe alte naţiuni se celebrează sărbătoarea „Trupul Domnului”,
Pâinea vieţii, cum deja am menţionat, doresc să amintesc în mod special sutele
de milioane de persoane care îndură foame. Este orealitate absolut
inacceptabilă, care întârzie să se redimensioneze în ciuda eforturilor din ultimele
decenii. Urez, deci, ca la apropiata Conferinţă a ONU şi în cadrul instituţiilor internaţionale
să fie asumate măsuri împărtăşite de întreaga comunitate internaţională şi să fie
adoptate acele măsuri strategice, uneori nu uşor de acceptat, care sunt necesare pentru
a asigura tuturor, în prezent şi în viitor, alimentele fundamentale şi o viaţă demnă.
„Vinerea
viitoare, solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, Ziua Sanctificării Preoţilor,
va începe Anul Preoţiei voit de mine în coincidenţă cu cea de-a 150-a aniversare
a morţii Sfântului Paroh de Ars. Încredinţez rugăciunilor voastre această nouă iniţiativă
spirituală care va urma Anului Paulin gata de acum să se încheie. Fie ca acest nou
an jubiliar să poată constituie o ocazie prielnică pentru a aprofunda valoarea şi
importanţa misiunii preoţeşti şi pentru a cere Donului să dăruiască Bisericii sale
preoţi mulţi şi sfinţi.