Benedict al XVI-lea încurajează Apelul mondial pentru aplicarea completă a Convenţiei ONU asupra drepturilor copiilor

(RV - 4 iunie 2009) Este cât se poate de urgentă aplicarea în mod complet a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copiilor: afirmă Benedict al XVI-lea într-un mesaj semnat de cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone adresat Oficiului internaţional catolic pentru copii, cu ocazia lansării la Geneva a unui „Apel mondial la o nouă mobilizare în favoarea copiilor”. Mesajul Papei a fost citit joi dimineaţă de arhiepiscopul Silvano Maria Tomasi, care participă la iniţiativa promovată de Oficiul mondial catolic. Acelaşi observator permanent al Sfântului Scaun la ONU din Geneva a participat în cursul după amiezii la inaugurarea unei expoziţii de fotografie intitulată „Speranţă şi demnitate pentru fiecare copil”.

Aşadar la 20 de ani de la ratificare, se constată nevoia urgentă de a pune în act în mod complet Convenţia ONU asupra drepturilor copiilor iar Benedict al XVI-lea lansează un vibrant apel în acest sens exprimând încurajarea sa pentru Apelul mondial în favoarea copiilor, promovat de organismul catolic creat în 1948 şi prezent azi în 77 de ţări. Această aplicare, relevă Papa, este încă necesară „în faţa noilor provocări”. Benedict al XVI-lea apune accentul pe „respectarea demnităţii inviolabile şi a drepturilor copiilor”, pe „recunoaşterea misiunii educative fundamentale a familiei” şi pe „trebuinţa unui ambient social stabil care să poată favoriza dezvoltarea fizică, culturală şi morală a fiecărui copil”. Pontiful nu omite apoi să încurajeze organizaţiile catolice, care, la fel ca multe alte ONG-uri, „continuă să lucreze generos pentru aplicarea corectă a Convenţiei şi construirea unui viitor de speranţă,securitate şi fericire pentru copiii lumii noastre”. La rândul său, intervenind la lansarea Apelului promovat de Oficiul mondial catolic la Geneva, mons. Silvano Maria Tomasi a dat asigurarea angajării Sfântului Scaun în favoarea iniţiativei.

„Copiii sunt mesageri de speranţă”, a spus observatorul vatican la oficiul ONU de la Geneva, care a reafirmat necesitatea aplicării complete a Convenţiei asupra drepturilor copiilor.

Până aici serviciul audio:

• „Această Convenţie are principii fundamentale precum dreptul la viaţă, dreptul la educaţie, la protecţie, la libertatea copiilor şi, mai ales vede copiii ca persoane care au dreptul să li se recunoască şi să li se respecte drepturile umane proprii fiecărei persoane. E necesar a reînnoi efortul pentru a le traduce în acţiune. De aceea, Oficiul internaţional a lansat un apel global pentru a face în aşa fel ca aceste principii generale să fie traduse în acţiuni concrete. Apelul global vrea să scoată din insensibilitate şi să stimuleze Statele la adoptarea de măsuri concrete pentru aceşti copii. În această perspectivă se angajează şi s-a organizat aici la Naţiunile Unite nu numai o activitate de discuţie pentru sensibilizare dar şi o expoziţie cu desene de copii, de fotografii, care fac să se vadă care este situaţia reală în lume asupra problemelor copiilor şi care sunt măsurile concrete întreprinse: bunele practici pentru a face ca aceşti copii să iasă din asemenea situaţii care nu respectă în nici un fel demnitatea lor.

Apelul pentru copii, promovat de Oficiul catolic, este rod al unei munci bienale şi porneşte de la constatarea unei situaţii de „regres” în aplicarea Convenţiei din 1989.
Asupra punctelor principale subliniate de acest „Apel” răspunde Alessandra Aula, reprezentanta Oficiului pe lângă Naţiunile Unite:
• „Apelul pune în prim plan 10 provocări particulare, mai presus de toate dreptul la viaţă, dreptul la sănătate, dreptul la educaţie: în alte cuvinte, drepturile fundamentale care în diferite regiuni ale lumii sunt încă negate copiilor. Un fenomen care ne preocupă mult şi pe care apelul îl evidenţiază este cel pe care îl numim dezrădăcinarea atât fizică cât şi psihologică şi intimă a copiilor şi adolescenţilor din cauza migraţiilor, războaielor, schimbării climatice şi chiar - de aceea mă refer la situaţia intimă şi psihologică - precaritatea crescândă a familiilor. Toate aceste lucruri creează situaţia în care copilul, adolescentul nu mai are valori, principii de referinţă şi pierde rădăcinile sale fizice şi morale. Aceasta ne preocupă şi vedem că în aceşti 20 de ani politicile publice, ONG-urile, Biserica , congregaţiile călugăreşti caută să dea răspunsuri, mai ales în această perioadă de criză economică. Şi ştim, că cei mici, copiii, adolescenţii vor fi şi sunt deja grupul cel mai vulnerabil, primii care sunt afectaţi de criză, fie din punct de vedere al sărăciei economice, fie al sărăciei spirituale şi psihologice.