Papa adresându-se adunării plenare a Conferinţei episcopale italiene: îndemn la redescoperirea sarcinii educative în faţa dificultăţii de a forma creştini autentici şi oameni maturi. Reînnoită solidaritatea cu populaţiile lovite de cutremurul de pământ

(RV - 28 mai 2009) Educaţia este o sarcină fundamentală pentru Biserică şi societatea italiană: Benedict al XVI-lea a reafirmat aceasta, vorbind episcopilor italieni, primiţi în Vatican cu ocazia adunării lor generale.
Papa a subliniat că pentru a fi buni educatori e nevoie de autoritate unită cu viaţă exemplară. Papa a reînnoit apoi expresia de solidaritate cu populaţiile din regiunea italiană Abruzzo lovite de cutremurul de pământ şi a încurajat iniţiativele de sprijin pentru cei ce suferă din cauza crizei economice.

Cuvântul de salut a fost adresat Pape de preşedintele Conferinţei, cardinalul Angelo Bagnasco, arhiepiscop de Genova.
„Este nevoie de educatori cu autoritate la care noile generaţii să poată privi cu încredere”: a fost apelul vibrant al papei Benedict cu referinţă la tema actualei plenare a episcopatului.

„Dificultatea de a forma creştini autentici - a avertizat Papa - se complică până la a se confunda cu dificultatea de a creşte oameni responsabili şi maturi, în care conştiinţa adevărului şi a binelui şi adeziunea liberă la ele să fie în centrul proiectului educativ”:
• „Un adevărat educator pune în joc în primul rând persoana sa şi ştie să unească autoritatea şi exemplaritatea în sarcina de a-i educa pe cei care îi sunt încredinţaţi. Suntem conştienţi de aceasta noi înşine, puşi să fim călăuze în mijlocul poporului lui Dumnezeu, cărora apostolul Petru ne adresează la rândul său, invitaţia de a paşte turma lui Dumnezeu făcându-ne ’modele ale turmei’”.

Domeniul educaţiei, a spus Papa, este „o exigenţă constitutivă şi permanentă a vieţii Bisericii” care astăzi tinde să „capete trăsăturile urgenţei, şi chiar alarmante”. Este deci necesar să se reflecte asupra unui proiect educativ „care să se nască dintr-o viziune coerentă şi completă despre om” care poate „veni numai de la Isus Cristos”. El este, a continuat, Învăţătorul „la şcoala căruia se redescoperă sarcina educativă ca o vocaţie foarte înaltă” la care orice credincios este chemat:

• „În orice timp în care este puternică fascinaţia unor concepţii relativiste şi nihiliste despre viaţă, şi legitimitatea însăşi a educaţiei este pusă în discuţie, cea dintâi contribuţie pe care o putem oferi este aceea de a mărturisi încrederea noastră în viaţă şi în om, în raţiunea şi în capacitatea sa de a iubi. Ea nu este rod al unui optimism ingenuu, ci ne provine de la acea „speranţă afidabilă” (Enc. Spe Salvi, 1) care be este dată prin intermediul credinţei în răscumpărarea înfăptuită de Isus Cristos”.

Papa a formulat auspicii pentru realizarea unei alianţe educative între cei care au responsabilitate în acest domeniu. Apoi, amintind că duminica viitoare se încheie trieniul „Agora tinerilor italieni”, a invitat episcopii să verifice parcursul educativ în act şi să întreprindă noi proiecte pentru adolescenţi. Dar, a adăugat, educaţia nu poate privi doar noile generaţii:
• „Opera formativă, în fine, se lărgeşte şi la vârsta adultă, care nu este exclusă da la o responsabilitate propriu-zisă de educaţie permanentă. Nimeni nu este exclus de la îndatorirea de a se îngriji de creşterea proprie şi a altuia spre „măsura plinătăţii lui Cristos”.

Benedict al XVI-lea şi-a îndreptat apoi gândul la tragedia care a lovit populaţiile din Abruzzo. O circumstanţă dramatică, a spus, în care s-a reînnoit „acel simţ de solidaritate care este înrădăcinat profund în inima fiecărui italian”.
• „Am avut ocazia, în vizita mea în acel ţinut rănit în mod tragic, de a-mi da seama personal despre doliul, durerea şi dezastrele produse de teribilul seism, dar şi de tăria de suflet a acelor populaţii împreună cu mişcarea de solidaritate ce s-a declanşat imediat din toate părţile Italiei” (…) Doresc să reînnoiesc episcopilor din Abruzzo şi, prin ei, comunităţilor locale asigurarea rugăciunii mele constante şi a persistentei mele apropieri pline de afecţiune”.

S-a oprit apoi asupra crizei financiare şi economice care a atins în diferită măsură toate ţările, inclusiv Italia. În ciuda măsurilor întreprinse la diferite niveluri, a observat, „efectele sociale ale crizei nu întârzie să se simtă încă şi chiar dur” asupra păturile mai slabe. A lăudat astfel iniţiativa - promovată de CEI - a fondului de solidaritate denumit „Împrumut al Speranţei” care va avea duminica viitoare un moment de participare corală în colecta naţională”. O iniţiativă, a adăugat, ce evocă gestul colectei promise de Sfântul Paul pentru Biserica din Ierusalim.
• „Într-un moment de dificultate, care loveşte în mod special pe cei care au pierdut locul de muncă aceasta devine un adevărat act de cult ce se naşte din dragostea suscitată de Duhul celui Înviat în inima credincioşilor. Este un anunţ grăitor al convertirii lăuntrice generate de Evanghelie şi o manifestare impresionantă a comuniunii bisericeşti”.

Până aici serviciul audio:

În discursul său bine articulat, Papa a avut şi cuvinte de încurajare pentru preoţii, călugării şi credincioşii laici angajaţi în parohii în orice colţ al ţării. Pontiful a recunoscut că nu trebuie ascunse „dificultăţile” pe care „le întâmpină în a conduce proprii membri la o deplină adeziune la credinţa creştină”. Nu întâmplător, a continuat, se invocă o reînnoire „sub semnul unei colaborări crescânde a laicilor”.

Şi aici a reamintit „unitatea singulară care leagă Biserica în Italia de Sediul Apostolic”, un climat de comuniune ce favorizează o inserare profundă în teritoriul poporului creştin. În fine, Papa a pus accentul pe angajarea episcopilor italieni „pentru promovarea unei mentalităţi în favoarea vieţii în orice aspect şi moment al ei”, mai ales dacă e slabă. În special, a lăudat manifestul „Liberi pentru a trăi. A iubi viaţa până la capăt”, în care laicatul catolic este angajat pentru ca să nu lipsească în ţară „conştiinţa adevărului deplin despre om”.

La rândul său, cardinalul Bagnasco a mulţumit Papei pentru apropierea demonstrată populaţilor din Abruzzo, confirmând angajarea Bisericii italiene în favoarea sinistraţilor:
• „Suntem toţi angajaţi pentru ca populaţiile lovite de cutremurul de pământ, care au dovedit o deosebită demnitate şi manifestat lumii o profundă înrădăcinare în valorile autentice, umane şi evanghelice, să poată curând să se întoarcă la viaţa normală şi să recapete ritmul şi certitudinile de mai înainte”.

În fine, cardinalul a asigurat că episcopii italieni sunt angajaţi în domeniul urgent al educaţiei, o chestiune ce „nu încetează să interpeleze şi straturi ample ale culturii şi societăţii” pe lângă acţiunea evanghelizatoare a Bisericii.