Europa să valorizeze patrimoniul său de idealuri creştine. La cimitirul polonez, rugăciune
pentru pacea în lume: Benedict al XVI-lea, duminică, la Montecassino
(RV - 25 mai 2009) Rechemarea rădăcinilor creştine ale Europei şi o vibrantă
invocaţie pentru pacea în lume a caracterizat ultimele două momente ale
vizitei pastorale a lui Benedict al XVI-lea în dieceza de Montecassino
duminică 24 mai. În cursul după amiezii, Papa a celebrat Ora liturgică a Vesperelor
în bazilica abaţiei întemeiate de Sfântul Benedict la care au participat abaţi şi
abatese din toată lumea. Apoi, înainte de întoarcerea la Roma, Pontiful s-a recules
în rugăciune în cimitirul apropiat polonez, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la
Bătălia de la Montecassino din mai 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
• Secvenţe muzicale liturgice. Revenirea într-un loc
în care ai trăit momente de neuitat, de linişte şi de rugăciune”, întoarcerea într-un
loc pe care violenţa războiului nu a reuşit să-l şteargă şi în care, astăzi la fel
ca în urmă cu 15 secole, răsună îndemnul constant la căutarea lui Dumnezeu, este,
negreşit, ceva emoţionant. Însoţit de cântarea „Laudes Regiae”, Laudele regeşti,
Benedict al XVI-lea a intrat încă o dată, dar cea dintâi în haină de succesor al lui
Petru, în bazilica abaţiei unde se odihnesc rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Benedict.
Un „maestru de civilizaţie”, l-a definit Papa, care a ţinut mereu seama de necesităţile
şi raţiunile inimii şi care a suscitat o „fraternitate autentică şi constantă” angajată
în construirea păcii: • „Nu întâmplător cuvântul Pax este acela care primeşte
pelerinii şi vizitatorii la porţile acestei abaţii, reconstruită după uriaşul dezastru
din timpul celui de-al doilea conflict mondial; ea se înalţă ca avertisment silenţios
de a respinge orice formă de violenţă pentru a construi pacea: în familii, în comunităţi,
între popoare şi în întreaga umanitate. Sfântul Benedict invită fiecare persoană care
se urcă pe acest Munte să caute pacea şi să o urmeze”.
„Succisa virescit
- tăiată de la rădăcină, înverzeşte”: Papa a amintit cuvintele gravate pe
actuala stemă a abaţiei care îi rezumă istoria. Abaţia Montecassino ca stejarul secular
plantat de Sfântul Benedict a fost rasă de violenţa războiului, dar a răsărit şi
mai viguroasă”. Sfântul Părinte a amintit în continuare programul pe care Sfântului
Benedict l-a lăsat monahilor săi, acela de „a nu pune absolut nimic înainte de iubirea
lui Cristos”.
Şi a adăugat: „Fiinţa umană nu se realizează deplin, nu poate
fi cu adevărat fericită fără Dumnezeu”: • „A nu mai trăi pentru sine, ci pentru
Cristos: iată ceea ce dă sens deplin vieţii aceluia care se lasă cucerit de El. O
arată în mod clar istoria umană şi spirituală a Sfântului Benedict, care, abandonând
totul, a trecut cu totul la urmarea fidelă a lui Isus. Întrupând în propria existenţă
Evanghelia, a devenit iniţiatorul unei vaste mişcări de renaştere spirituală în Occident”.
Pontiful
şi-a îndreptat în continuare gândul la mănăstirile benedictine care, a observat, în
decursul secolelor au devenit „centre fervente de dialog, de întâlnire şi de benefică
fuziune dintre neamuri diferite, unificate de cultura evanghelică a păcii”. A subliniat
faptul că datorită angajării zilnice în rugăciune, în studiu şi în muncă susţinute
de mănăstiri, întregi popoare europene „au cunoscut o adevărată răscumpărare şi o
benefică dezvoltare morală, spirituală şi culturală”: • „Să ne rugăm pentru ca
Europa să ştie să valorizeze mereu aceste patrimoniu de principii şi de idealuri creştine
care constituie o imensă bogăţie culturală şi spirituală”.
Din acest loc, a
spus în încheiere Papa, Sfântul Patron al Europei continuă să invite pe toţi la a
continua opera sa de evanghelizare şi de promovară umană.
• Secvenţe
corale. La încheierea celebrării Vesperelor, Papa s-a oprit îndelung în rugăciune
în faţa mormântului Sfântului Benedict şi Sfintei Scolastica şi a semnat actul redactat
special pentru venerarea relicvelor. Un moment de mare intensitate, cum deosebit de
mişcător a fost ultimul eveniment al vizitei pastorale la Montecassino. Papa s-a dus
la cimitirul militar polonez unde se odihnesc peste o mie de soldaţi căzuţi în bătălia
care a dus la cucerirea înălţimii Montecassino ocupată de trupele germane.
Aici,
în faţa unei întinderi de cruci albe, imagine elocventă a tragediei trăite în acest
loc în urmă cu 65 de ani, Papa s-a rugat pentru militarii căzuţi din orice naţiune
şi a înălţat o invocaţie către Domnul, pentru ca umanitatea să nu mai trebuiască
niciodată să sufere din cauza unor războaie fratricide: • „Dăruieşte-ne Duhul
tău Mângâietor, pentru ca oamenii din vremea noastră să poată înţelege că darul păcii
este mult mai preţios decât orice comoară pieritoare şi că în aşteptarea zilei fără
apus, toţi suntem chemaţi să fim făuritori de pace pentru ziua de mâine a fiilor tăi”.