Marţi la Ierusalim, papa Benedict pe Esplanada Moscheilor şi la Zidul Plângerii, invocă pace pentru Ţara Sfântă: raţiunea, libertatea şi dragostea liberează omul de ură şi de răzbunare

(RV - 12 mai 2009) Zi intensă şi bogată în evenimente, marţi la Ierusalim, cea de-a cincia zi a pelerinajului Papei în Ţara Sfântă. Dimineaţa, Benedict al XVI-lea s-a dus pe esplanada Moscheilor unde a vizitat moscheea „Cupola Stâncii”, sau „Domul Stâncii şi a făcut o vizită de curtoazie la Marele Muftiu; apoi reculegerea la Zidul Occidental sau Zidul urmată de vizita de curtoazie la Marii Rabini ai Ierusalimului; la ora 11.50, moment de rugăciune cu intonarea imnului „Veni Creator Spiritus” şi recitarea antifonului marian pascal „Regina coeli” în Cenaclu împreună cu Ordinarii cu jurisdicţie canonică în Ţara Sfântă, scurtă vizită la concatedrala latină de Ierusalim, prânzul cu Ordinarii jurisdicţionali din Ţara Sfântă, abaţii şi membrii suitei papale la sediul Patriarhatului Latin. Apoi, în cursul după amiezii, scurtă întâlnire la sediul Delegaţiei Apostolice cu cei 9 Consuli generali în funcţie la Ierusalim, şi la ora 16.30 mult aşteptata Sfântă Liturghie celebrată în aer liber în „Valea lui Iosafat”, situată în faţa bazilicii din Ghetsemani şi a Grădinii Măslinilor unde au luat parte peste 6 mii de persoane, numărul limită aprobat de organizatori.

Dar să procedăm în ordine. Mai întâi vizita Papei în trei locuri simbol pentru cele trei mari religii monoteiste: Esplanada Moscheilor, Zidul Plângerii şi Cencolul.

Adresându-se Marelui Muftì, Benedict al XVI-lea a subliniat că raţiunea, libertatea şi iubire eliberează omul de ură şi de răzbunare. Apoi, la Zidul Plângerii Papa a înălţat stăruitoarea sa rugăciune de pace. Marilor Rabini ai Israelului le-a amintit că evrei şi creştini sunt chemaţi să apere împreună viaţa, familia şi libertatea religioasă.

Şi acum să ascultăm relatarea unuia dintre trimişii noştri, Roberto Piermarini:
• „În fascinaţia arhitecturală de minarete, sinagogi, şi turnuri, într-o splendidă zi de soare pe care numai Ierusalimul o poate oferi în zilele importante, Benedict al XVI-lea a intrat marţi în inima vechiului Oraş Sfânt, o călătorie „înima” vieţii ebraice şi ultimul bastion al vechiului templu de la Ierusalim.
În peisajul fascinant al Cupolei Stâncii, Benedict al XVI-lea, aşa cum vrea tradiţia islamică, şi-a scos încălţămintea pentru a intra în Mauzoleul desupra căruia se află marea cupolă aurită. Adresându-se Marelui Muftiu - care i-a vorbit Papei despre violările şi restricţiile impuse de Israel poporului palestinian şi locurilor sfinte - Benedict al XVI-lea a spus că moscheea „Cupola Stâncii” îndeamnă la a reflecta asupra misterului creaţiei şi credinţei lui Abraham şi că aici căile celor trei mari religii se întâlnesc:
• „In a world sadly torn by divisions...Într-o lumea trist lacerată de divizări - a afirmat - acest loc serveşte de imbold şi constituie totodată o provocare pentru bărbaţi şi femei de bună voinţă la a se angaja pentru depăşirea neînţelegerilor şi conflictelor din trecut şi la a porni pe calea unui dialog sincer în scopul construirii unei lumi de dreptate şi de pace pentru generaţiile care vor veni”.
Papa Benedict că fidelitatea faţă de unicul Dumnezeu ne face să recunoaştem că fiinţele umane sunt legate una de alta, deoarece toţi îşi trag existenţa dintr-o singură obârşie, dintr-un singur izvor şi sunt îndreptaţi spre o ţintă comună.
Marcaţi cu chipul indelebil al divinului - a spus Papa - ei sunt chemaţi să joace un rol activ în aplanarea sciziunilor şi în promovarea solidarităţii umane. Aceasta comportă o gravă responsabilitate dar creştinii afirmă că darurile divine ale raţiunii şi libertăţii stau la baza acestei responsabilităţi. Raţiunea deschide mintea pentru a înţelege natura împărtăşită şi destinul comun al familiei umane în timp ce libertatea îndeamnă inima să-l accepte pe altul şi să-l slujească în caritate. „Aceasta este raţiunea - a subliniat Pontiful - de ce lucrăm pentru a feri inimile oamenilor de ură, de furie sau de răzbunare".

De la Esplanada Moscheilor Benedict al XVI-lea s-a deplasat apoi la Zidul Plângerii - care conţine pietre din templul lui Irod - unde îl aştepta Rabinul Şef . Împreună s-au rugat un pslam biblic, Rabinul în ebraică iar Papa în latină . Este vorba de Psalmul122/121 (Laetatus sum in eo quod dixerunt mihi în domum Domini ibimus - M-am bucurat când mi s-a spus: 'În casa Domnului vom merge): o invocaţie de pace pentru Ierusalim. Apoi Benedict al XVI-lea, în profundă tăcere, s-a recules în rugăciune şi a lăsat un mesaj în deschizăturile marilor pietre şlefuite ale Zidului.

Iată textul rugăciunii Papei:

Dumnezeul tuturor timpurilor,
în vizita mea la Ierusalim, „Oraşul Păcii”,
locuinţă spirituală pentru evrei, creştini şi musulmani,
port înaintea Ta bucuriile, speranţele şi aspiraţiile,
neliniştile, suferinţele şi chinurile întregului Tău popor răspândit în lume.
Dumnezeul lui Abraham, Isaac şi Iacob,
ascultă strigătul celor mâhniţi, al celor înfricoşaţi, al celor deznădăjduiţi,
trimite pacea Ta peste această Ţară Sfântă, peste Orientul Mijlociu,
peste întreaga familie umană;
trezeşte inimile tuturor celor care invocă numele Tău
ca să poată păşi cu umilinţă pe drumul dreptăţii şi al îndurării.
„Bun este Domnul cu cine nădăjduieşte în el,
cu sufletul care îl caută” (Lam 3,25).

•Secvenţe muzicale - la Centrul Shlomo.
În apropiatul Centrul „Hechal Shlomo” sediul Marelui Rabinat al Israelului, Benedict al XVI-lea a exprimat satisfacţie pentru roadele dialogului şi a încurajat o mai convinsă cooperare între cele două comunităţi în a condamna ura şi persecuţia în toată lumea.
• “Jews and Christians alike concerned...”. „Evrei şi creştini - a spus formulând auspicii pentru un dialog tot mai intens - sunt deopotrivă interesaţi să asigure respectul pentru sacralitatea vieţii umane, locul central al familiei, o educaţia adecvată a tinerilor, libertatea de religie şi conştiinţă pentru o societate sănătoasă”.

Aici serviciul audio: