"Creştinii şi musulmanii, chemaţi în egală măsură să arate că religia este factor de comuniune şi armonie": vizită istorică a lui Benedict al XVI-lea la moschea din Amman

RV 09 mai 2009. Benedict al XVI-lea a efectuat sâmbătă la Amman o vizită istorică la moschea Al-Hussein Bin Talal, unde a întâlnit capii religiei musulmane subliniind contribuţia pozitivă pe care religiile o aduc în societate dacă sunt întemeiate pe iubirea de Dumnezeu şi de aproapele şi pe valoarea raţiunii umane şi dacă evită orice instrumentalizare ideologică. Apoi, a relevat că dreptul la libertate religioasă înseamnă mai mult decât libertatea de cult. În precedenţă, la viitoarea universitate catolică a Patriarhatului Latin, afirmase că religia este desfigurată când e constrânsă să slujească ignoranţa, prejudecata şi violenţa. Din Amman, Pietro Cocco, unul din trimişii speciali Radio Vatican:
• "O primire călduroasă şi angajantă, la nivel oficial dar şi în rândul maselor, este caracterul distinctiv al celei de a doua zile a Papei în Iordania (...). Atât Papa cât şi Principele Ghazi, prin intervenţii ample şi articulate, au arătat care ar trebui să fie angajarea comună a creştinilor şi musulmanilor pentru a face să crească înţelegerea şi colaborarea, dar şi respectul diferenţelor reciproce. Prinţul Ghazi a dovedit acestea printr-o referinţă convingătoare şi erudită la echivocurile şi neînţelegerile, de acum depăşite, legate de discursul Papei de la Regensburg, iar Benedict al XVI-lea, indicând în mod concret această angajare în domeniul educaţiei, unde, a evidenţiat, se poate primi lumina adusă de religie dacă aceasta nu este coruptă de interesele umane(...).

Dar preocuparea Papei pentru condiţia religiei în societate s-a manifestat cu precădere la întâlnirea cu liderii religioşi musulmani şi rectorii universităţilor iordaniene la moschea Al-Hussein; aici, Papa a rechemat în atenţia creştinilor şi a musulmanilor faptul că mulţi consideră religia în mod necesar o cauză de dezbinare în societate:
• "Din acest motiv nu putem să nu fim îngrijoraţi pentru faptul că astăzi, cu o insistenţă tot mai mare, unii consideră că religia eşuează în pretenţia ei de a fi, prin natura sa, constructor de unitate şi armonie, expresie a comuniunii între persoane şi cu Dumnezeu".

Desigur, a reluat Suveranul Pontif, contrastul, tensiunile şi dezbinările dintre adepţii diferitelor tradiţii religioase, din nefericire nu poate fi negat, dar cu aceeaşi tărie a adăugat:
• "Şi totuşi, nu se întâmplă ca deseori să fie instrumentalizarea ideologică a religiei, uneori în scopuri politice, catalizatorul adevărat al tensiunilor şi dezbinărilor şi, nu rareori, chiar al violenţelor în societate? În faţa unei atare situaţii, în care opozanţii religiei caută nu doar să-i înăbuşe vocea dar să ia locul acesteia, necesitatea ca credincioşii să fie fideli principiilor lor şi credinţelor lor este percepută mai stringent ca niciodată".

Pentru Benedict al XVI-lea, conştiinţa unei istorii comune, marcată deseori de neînţelegeri, trebuie să-i impulsioneze pe creştini şi musulmani în aşa fel încât să fie recunoscuţi ca adoratori ai lui Dumnezeu, practicanţi de milostivire şi compasiune, aducându-şi aminte de originea comună şi demnitatea fiecărei persoane umane.

În acest sens, Papa a lăudat numeroasele iniţiative în dialogul interreligios şi intercultural sprijinite de Familia Regală a Iordaniei, unele fiind realizate şi în colaborare cu Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios. Papa a încheiat discursul său la moschea din Amman amintind îndatorirea care uneşte creştinii şi musulmanii: dezvoltarea vastului potenţial al raţiunii umane în domeniul credinţei şi al adevărului. De aici, încurajarea finală de a depăşi propriile interese particulare, evidenţiind necesitatea ca administratorii şi liderii sociali să servească tot mai mult binele comun:
• "Tocmai pentru că demnitatea noastră umană este cea care stă la originea drepturilor universale ale omului, acestea sunt valabile în aceeaşi măsură pentru orice om şi femeie, fără deosebire de grupuri religioase, sociale sau etnice de apartenenţă. Sub acest aspect, trebuie să notăm că dreptul la libertatea religioasă merge dincolo de chestiunea cultului şi, mai ales când e vorba de minorităţi, include dreptul de a avea acces egal pe piaţa muncii şi în celelalte sfere ale vieţii civile".