Papa, luni, la rugăciunea "Regina coeli" la Castelgandolfo: mântuirea lui Dumnezeu
se va împlini căci învierea lui Isus a stabilit o punte între lume şi viaţa veşnică
(RV - 13 aprilie 2009) „Înviind din morţi, Isus a inaugurat ziua
sa veşnică şi a deschis totodată poarta pentru bucuria noastră”; este o zi
ce priveşte spre ţinta finală a mântuirii, când oamenii vor fi pe deplin uniţi cu
Cristos, „în ciuda laturilor obscure ale istoriei”. Este gândul spiritual exprimat
de Papa la prima recitare a antifonului marian pascal Regina coeli - Bucură-te,
Regină a cerului, luni după duminica Paştelui. Sosit duminică după amiază
la reşedinţa pontificală din orăşelul laţial Castelgandolfo de pe malul Lacului Albano,
Benedict al XVI-lea a recitat la ora 12 rugăciunea mariană „Regina coeli” care în
timpul pascal, adică din duminica Paştelui până la duminica Cincizecimii sau Rusaliilor
înlocuieşte antifonul Angelus Domini - Îngerul Domnului. La întâlnirea din Lunea Paştelui
erau prezenţi mii de credincioşi, locali dar şi pelerini sosiţi la Roma pentru Sfintele
Sărbători pascale. Papa a încheiat rugăciunea salutând credincioşii în cinci limbi
şi a invitat creştinii să trăiască viaţa de credinţă susţinuţi de forţa spirituală
a Euharistiei.
Dar să-l ascultăm pe Pontif: • „Dragi fraţi şi surori în
aceste zile pascale vom auzi răsunând adesea cuvintele lui Isus: ’Am înviat şi sunt
mereu cu tine’”. Preluând ecoul acestor cuvinte Biserica proclamă cu bucurie: „Da,
o ştim! Domnul a înviat cu adevărat, aleluia! A lui este slava şi puterea în veci”.
Toată Biserica în sărbătoare îşi manifestă sentimentele cântând: „Aceasta este ziua
pe care a făcut-o Domnul nostru Isus Cristos. Într-adevăr, înviind din morţi, Isus
a inaugurat ziua sa veşnică şi ne-a deschi poarta bucuriei noastre”. „Nu voi muri
- spune - voi rămâne în viaţă”. Fiul omului răstignit, piatra aruncată de zidari a
devenit de acum piatra de temelie a noului edificiu spiritual care este Biserica,
Trupul său mistic. Poporul lui Dumnezeu, care îl are drept cap invizibil pe Cristos,
e destinat să crească de-a lungul secolelor, până la îndeplinirea planului mântuirii.
Atunci întreaga umanitate va fi încorporată în el şi orice realitate existentă va
fi pătrunsă de biruinţa lui definitivă. Atunci, cum scrie Sfântul Paul, el va fi „plinătatea
aceluia care împlineşte toate” (Cf Ef 1,23) şi „Dumnezeu va fi totul în toţi”
(1Cor 15,28).
Mai mult decât orice dificultate a oamenilor, valorează
promisiunea lui Cristos: într-o zi întreaga umanitate va fi a lui Dumnezeu”. Acesta
e sentimentul pascal care în aceste ore stăpâneşte inima creştinilor. Paştele, a afirmat
Benedict al XVI-lea, face din cel repudiat pe Golgota piatra unghiulară a noului edificiul
spiritual, Biserica. Aceasta păşeşte spre plinătatea tuturor lucrurilor cum defineşte
Sfântul Paul realizarea mântuiri divine a omului: • „Se bucură de aceea pe bună
dreptate comunitatea creştină, noi toţi, deoarece învierea Domnului ne asigură că
planul divini al mântuirii, în pofida laturilor obscure ale istoriei, se va împlini.
Iată pentru ce Paştele său înseamnă pentru nou speranţa”.
Calea pentru a ajunge
la această ţintă a credinţei are însă nevoie, a observat Papa, de „sfinţenia vieţii”.
Trebuie să păşim „fără oprire spre Paştele veşnic, susţinuţi - a continuat Pontiful
- de conştiinţa”: • „că greutăţile, luptele, încercările, suferinţele existenţei
umane, inclusiv moartea, de acum nu vor mai putea să ne separe de el şi de iubirea
sa. Învierea sa a stabilit o punte între lume şi viaţa veşnică, pe care fiecare bărbat
şi femeie poate trece pentru a ajunge la adevărata ţintă a pelerinajului nostru pământesc”.
Şi
aici Benedict al XVI-lea a indicat credincioşilor apropierea de Euharistie ca mijloc
de trăire a învierii, ceea ce înseamnă şi ajutor interior pentru a nu ceda atunci
când existenţa întâmpină momente de dificultate sau durere: • „În fiecare celebrare
euharistică Biserica şi fiecare mădular al ei trăiesc prezenţa sa vie şi beneficiază
de toată bogăţia iubirii sale. În sacramentul Euharistiei, Domnul înviat ne purifică
de vinovăţiile noastre; ne hrăneşte spiritual şi ne dă vigoare pentru a face faţă
încercărilor grele ale existenţei şi lupta împotriva păcatului şi a răului”.
Salutul
Papei către credincioşii reuniţi în curtea interioară a Palatului apostolic din Castelgandolfo
a fost întrerupt de mai multe ori de aclamaţii pline de entuziasm, la care Benedict
al XVI-lea a răspuns cu această urare finală: • „Tuturor, din nou un Paşte fericit
cu bucuria deplină a Învierii! Mulţumesc la toţi!
Iată şi binecuvântarea apostolică
invocată de Papa la Castelgandolfo în Lunea Paştelui, la întâlnirea cu credincioşii
pentru recitarea antifonului marian pascal „Regina coeli, laetare - Bucură-te, Regină
a cerului”, binecuvântare ce ajunge astfel şi la toţi ascultătorii noştri. Aici
serviciul audio: