Via Crucis prezidată de Succesorul lui Petru propune similitudini între calvarul lui Isus şi lumea contemporană

(RV – 2 aprilie 2009) Un parcurs de-a lungul căilor umanităţii. 14 staţiuni în care se întâlnesc nedreptăţile şi suferinţele de azi, sentimentele de ură şi războaiele care distrug naţiuni întregi. Asupra acestor teme va medita „Via Crucis” din Vinerea Mare, de la Colosseum, prezidată de Benedict al XVI-lea şi meditată de arhiepiscopul diecezei indiene de Guwahati, mons. Thomas Menamparampil.
Textele prelatului indian, un salezian care se află la conducerea unei dieceze ce numără 50 de mii de catolici dintr-un total de 6 milioane de locuitori, se va găsi în trei puncte de distribuţie ale Librăriei Edituri Vaticane, începând de luni, 6 aprilie.

Meditaţiile oferă o amplă privire asupra realităţii contemporane unde, deseori, simţul sacrului şi entuziasmul faţă de Dumnezeu sunt sufocate de ceea ce este efemer şi de alegerile de tip oportunist.

„Nu este totul pierdut în momente de dificultate, atunci când ştirile negative sunt prezente în mod continuu, când suntem „oprimaţi de anxietate”; când nenorocirile descurajează, calamităţile fac victime şi „credinţa este pusă la încercare”. Aceasta este esenţa mesajului meditaţiilor arhiepiscopului de Guwahati.

Meditaţiile Căii Sfintei Cruci scrise de monseniorul Thomas Menamparampil suscită reflecţii asupra misterului suferinţei creştine, asupra violenţei care sfâşie grupuri etnice şi religioase şi care se dezlănţuie în unele naţiuni, ca şi asupra conflictelor dintre interese politice şi economice. Rele ce izvorăsc din avariţie, din orgoliu şi concupiscenţă, din fuga noastră după „satisfacţii efemere şi idei nefondate”.

Este necesar un examen de conştiinţă când ne confruntăm cu lipsa de umanitate care se transformă în ură, scrie monseniorul Menamparampil, când „dreptatea este împărţită în mod distorsionat în tribunale, când corupţia este înrădăcinată iar structurile injuste îi strivesc pe cei săraci, când minorităţile sunt suprimate, iar refugiaţii şi migranţii sunt maltrataţi”.

Nu trebuie arătaţi cu degetul alţii „când persoana umană este dezonorată pe ecranele televizoarelor, când femeile sunt constrânse să se umilească iar copiii din cartierele sărace umblă pe străzi pentru a aduna gunoaie. Trebuie însă să ne întrebăm ce parte de vină am putea avea în această formă de dezumanizare.

În realitatea de azi – observă mons. Menamparampil – preocupă ceea ce procură satisfacţie imediată, mulţumindu-se cu răspunsuri superficiale. Se iau decizii nu pe baza principiilor de integritate ci în funcţie de consideraţii oportuniste. Nu se aleg „opţiuni responsabile din punct de vedere moral” şi sunt lovite interesele vitale ale persoanei şi ale familiei”.

Creştinul însă trebuie să aibă „curajul de a asuma decizii responsabile” atunci când face un serviciu public, când trebuie să combată pentru justiţie sfidând duşmanul prin justeţea propriei cauze şi când trebuie să suscite „bunăvoinţa adversarilor” pentru ca aceştia „să renunţe la injustiţie prin convingerea şi convertirea inimii”.

Cele 14 staţiuni ale episcopului indian sunt îmbogăţite cu citate din Dante, Shakespeare, Tagore şi Henry Newman. Sunt scrise cu cuvinte simple care impresionează prin claritatea lor mai ales când propun similitudini între calvarul lui Isus şi lumea contemporană.

Aici serviciul audio: