Credinţa vie împiedică nihilismul şi relativismul să prindă rădăcini: card. Camillo Ruini, la forumul Proiectului Cultural al CEI

RV 27 mar 2009. Se desfăşoară vineri şi sâmbătă la Roma al IX-lea Forum al Proiectului Cultural al Conferinţei Episcopale Italiene, pe tema "Urgenţa educativă, persoană, inteligenţă, libertate şi iubire". Lucrările forumului au fost deschise de card. Camillo Ruini, preşedintele Comitetului CEI pentru Proiectul Cultural. Prin temele atinse în alocuţiunea sa, card. Ruini a acoperit o serie de problematici care depăşesc cadrul strict italian, pentru a se referi şi la realitatea europeană.

Actuala starea de urgenţă din domeniul educaţiei arată o criză gravă şi acută, care cere un răspuns ce nu suferă amânare: punctual şi precis, card. Ruini a făcut fotografia întregii societăţi de astăzi. În cuvintele sale, care citează deseori magisteriul lui Benedict al XVI-lea, nu se întrevede însă o atitudine indulgentă faţă de pesimismul global şi unilateral, ci constatări obiective ale faptelor concrete. Prima dintre ele, strânsa legătură dintre relativism şi nihilism, care se traduce într-o mutaţie a conceptului de om. Această mutaţie, a explicat card. Ruini, provine dintr-o anumită înţelegere a evoluţiei cosmice şi biologice, potrivit căreia omul nu ar fi altceva decât un simplu rezultat al evoluţiei înseşi, dar şi din această viziune a lucrurilor care tinde să reducă inteligenţa şi libertatea la funcţiile organului cerebral şi, în fine, din tendinţa ştiinţelor empirice de a considera omul un simplu obiect ce poate fi cunoscut prin intermediul experimentelor.

Desigur, a precizat, acest mod de a proceda este o abordare legitimă, mai mult, necesar pentru progresul cunoaşterii şi al grijii faţă de noi înşine, cum ar fi de exemplu tratamentul bolilor fizice şi mintale. Dar dacă forma ştiinţifică ar fi considerată singura cale ce duce la cunoaşterea fiinţei umane, atunci s-ar ajunge la negarea demnităţii de subiect a persoanei umane.

Dincolo de afirmaţiile critice, card. Ruini a adresat invitaţia de a privi rezultatele pozitive ale tehnoştiinţei şi biotehnologiei, în convingerea că acestea nu pot şi nu trebuie oprite întru cât reprezintă o importantă expresie a potenţialului inteligenţei umane. Dar, a avertizat cardinalul italian, aceasta nu înseamnă că tot ceea ce este posibl la nivel tehnic trebuie să fie şi pus în practică, după cum sugerează chiar şi simplul gând la uzul armelor nucleare. Ceea ce este important, a subliniat prelatul, este faptul că acest proces trebuie să fie orientat, rezistând la idea înşelătoare şi anti-umană a unei dezvoltări deterministe şi neutrale a tehno-ştiinţei.

Care este în acest cadru rolul creştinilor? Mai întâi de toate, a spus card. Ruini, trebuie să găsească răspunsuri clare în sursele credinţei, în Sfânta Scriptură, al cărei punct de gravitaţie îl reprezintă Dumnezeu şi omul. În al doilea rând, nu trebuie să le fie teamă de păstra omul în centru, pentru că nu este vorba de imobilism, ci de voinţa de a menţine nealterat caracterul său de scop. Toate acţiunile noastre, de fapt, chiar şi la nivel tehnologic, au în vedere binele autentic, ocrotirea şi dezvoltarea integrală a fiinţei umane.

Prin urmare, la nivel educativ, este necesară stabilirea unei conexiuni între instanţele constitutive ale omului – precum nevoia de iubire, cunoaşterea, dorinţa şi libertatea – şi raportul său cu responsabilitatea, cu sensul suferinţei şi al speranţei. Numai în acest mod educaţia capătă greutate şi fascinaţie.

În fine, a observat card. Camillo Ruini, creştinismul are un rol fundamental în raport cu binele omului, un rol care provine din adevărul de credinţă care conferă demnităţii intrinseci a fiecărui om recunoaşterea sa cea mai înaltă. Atâta vreme cât credinţa creştină este vie şi va reuşi să genereze cultură, a încheiat card. Ruini, nu vor putea prinde rădăcini nihilismul şi relativismul.