(RV - 23 martie 2009) „Popor al lui Dumnezeu din Angola şi din toată Africa, ridică-te! Priveşte la viitor cu speranţă”. Călătoria papei Benedict al XVI-lea în Africa s-a încheiat. Luni dimineaţă la ceremonia de rămas bun pe aeroportul din Luanda succesorul Apostolului Petru a spus că a găsit în Angola o Biserică vie, în pofida dificultăţilor, care continuă să anunţe că a sosit timpul speranţei. Apoi a lansat un nou apel cerând responsabililor să lucreze pentru realizarea aspiraţiilor juste ale populaţiilor la pace, la hrană, la locuinţă: în acest sens - a spus - „prima provocare de învins este cea a solidarităţii”.Luni, în jurul orei 18, sosirea lui Benedict al XVI-lea la aeroportul Roma-Ciampino şi imediat transferarea cu elicopterul în Vatican.

• Secvenţe muzicale.
„Întristat că trebuie să vă las, dar mulţumit că am cunoscut un popor curajos şi decis să renască”. La ceremonia luării de rămas bun de pe aeroportul internaţional 4 de Februarie din Luanda, Benedict al XVI-lea şi-a exprimat astfel luni dimineaţă sentimente de recunoştinţă şi afecţiune faţă de poporul angolez.

Entuziasmul şi căldura care au caracterizat cele trei zile de permanenţă în capitală, l-au impresionat profund pe Pontif iar răspunsul său nu s-a lăsat aşteptat. Trasând un bilanţ pentru această a doua parte a celei de-a unsprezecea sale călătorii apostolice internaţionale, Pontiful a pus accentul pe eficienţa şi rolul desfăşurat de Biserica locală, în ciuda multelor dificultăţi şi obstacole caracteristice unei ţări care a cunoscut zeci de ani de război civil:
• “Estou grato a Deus por ter encontrado...Mulţumesc lui Dumnezeu că am găsit o Biserică vie, şi cu toate dificultăţile, plină de entuziasm, care a ştiut să ia pe umeri crucea sa şi pe cea a altuia, dând mărturie înaintea tuturor despre puterea mântuitoare a mesajului evanghelic. Ea continuă să vestească neîncetat că a sosit timpul speranţei, angajându-se în liniştirea sufletelor şi invitând la exercitarea unei carităţi fraterne care să ştie să se deschidă primirii tuturor, în respectul ideilor şi sentimentelor fiecăruia”.

Înainte de a părăsi Luanda şi saluta poporul angolez, Papa a lansat un ultim apel preşedintelui Republicii, José Eduardo Dos Santos şi autorităţilor politice şi civile prezente, solicitând să acţioneze cu dăruire pentru binele comun şi pentru a susţine pe cei în dificultate. Sfântul Părinte a indicat şi calea capabilă să ofere răspunsuri concrete fraţilor în nevoi: calea solidarităţii.
• “Se me permitissem um apelo final... Dacă îmi este permis să adresez aici un ultim apel, aş vrea să cer ca realizarea justă a aspiraţiilor fundamentale ale populaţiilor mai nevoiaşe să constituie preocuparea principală a celora care ocupă funcţii publice, întrucât intenţia lor - sunt sigur - este aceea de a desfăşura misiunea primită nu pentru sine ci în vederea binelui comun. Inima noastră nu-şi poate da pace cât timp există fraţi care suferă din lipsă de hrană, de muncă, de locuinţă sau de alte bunuri de bază. Pentru a ajunge la a da un răspuns concret acestor fraţi ai noştri în umanitate, cea dintâi provocare de trecut este cea a solidarităţii: solidaritatea între generaţii, solidaritatea între naţiuni şi între continente care să genereze o distribuţie din ce în ce mai echitabilă a resurselor pământului între toţi oamenii”.

Un mesaj final, adresat de Pontif nu numai Angolei, ci întregului continent african, şi în vederea celei de-a Doua Adunări speciale a Sinodului episcopilor dedicat Africii. Un mesaj de speranţă şi pentru cei care suferă încă din cauza războaielor şi discriminărilor.
• “Agora peço a Deus que faça sentir… Îl rog acum pe Dumnezeu să-şi facă simţite ocrotirea şi ajutorul său pentru refugiaţi şi expatriaţii fără număr care rătăcesc în aşteptarea întoarcerii la propria casă”.
Benedict al XVI-lea a revenit în finalul discursului şi a îndemnat poporul angolez să aibă încredere în propriile mijloace şi să continue să lucreze pentru realizarea unei civilizaţii a iubirii, păşind pe calea iertării şi dialogului fratern. Sunt prerogative utile pentru favorizarea păcii şi înţelegerii între popoare pe baza de loialitate şi egalitate:
• "Irmãos e amigos de África,…Fraţi şi prieteni din Africa, dragi angolezi! Nu obosiţi de a face să înainteze pacea, săvârşind gesturi de iertare şi muncind pentru împăcarea naţională, încât niciodată violenţa să nu prevaleze asupra dialogului, frica şi descurajarea asupra încrederii, resentimentul asupra iubirii fraterne. Dumnezeu să binecuvânteze Angola!”
 
Aici serviciul audio: