Sosirea papei Benedict al XVI-lea în Angola: nu vă resemnaţi în faţa legii celui mai
tare, împărţiţi în mod just marile bogăţii ale ţării
(RV - 20 martie 2009) Benedict al XVI-lea în Angola: a doua etapă a
actualei călătorii apostolice. „Cu vii sentimente de deferenţă şi prietenie” vin
în Angola „în cadrul unei vizite pastorale care are ca orizont Continentul african”.
A spus vineri în jurul orei 12.40 la ceremonia de sosirea pe aeroportul din Luanda,
capitala ţării. „În inima şi în rugăciunea mea îmi sunt prezente Africa în general
şi poporul Angolei în special, căruia doresc să-i ofer o cordială încurajare de a
păşi mai departe pe calea pacificării şi reconstrucţiei ţării şi a instituţiilor”.
Răspunzând
preşedintelui Eduardo Dos Santos, Papa i-a mulţumit pentru invitaţia şi cuvintele
de bun venit. A salutat toată Biserica catolică din Angola şi s-a adresat tuturor
celor care urmăresc momentele vizitei la radio şi televiziune, cu expresia de prietenie
în îndeplinirea misiunii comune încredinţate de Dumnezeu, aceea de a edifica împreună
o societate mai liberă, mai paşnică şi mai solidară.
Benedict al XVI-lea a
făcut apoi o referire foarte personală: • „Vă amintesc că provin dintr-o ţară în care
pacea şi fraternitatea sunt scumpe inimilor multora dintre locuitorii ei, în special
a celor care - asemenea mie - au cunoscut războiul şi divizarea dintre fraţii aparţinând
aceleiaşi naţiuni din cauza ideologiilor devastatoare şi inumane, care, sub falsa
aparenţă de visuri şi iluzii, făceau să apese greu peste oameni jugul asupririi. Puteţi,
deci, să înţelegeţi cât sunt de sensibil la dialogul dintre oameni ca mijloc pentru
depăşirea oricărei forme de conflict şi de tensiune şi pentru a face din fiecare naţiune
- prin urmare şi din patria voastră - o casă de pace şi frăţietate”.
Papa a
invitat angolezii să ia din patrimoniul lor spiritual şi cultural valorile cele mai
bune de care Angola este purtătoare, şi la a ieşi unii în întâmpinarea altora fără
teamă, acceptând să împartă bogăţiile personale, spirituale şi materiale, în beneficiul
tuturor.
Papa s-a referit apoi la calamităţile naturale care s-au abătut asupra
unor regiuni ale Angolei. • „Cum să nu ne gândim aici la populaţiile din provincia
Kunene lovite de ploi torenţiale şi inundaţii care au provocat numeroşi morţi şi au
lăsat atâtea familii lipsite de adăpost din cauza distrugerii caselor lor? Acelor
populaţii încercate doresc să facă să le parvină în acest moment asigurarea solidarităţii
mele, împreună cu o specială încurajare la încredere pentru a reîncepe de la capăt
cu ajutorul tuturor”.
Angola are un teritoriu bogat iar naţiunea este puternică.
Papa a îndemnat să folosească aceste prerogative pentru a favoriza pacea şi înţelegerea
între popoare pe o bază de loaialitate şi egalitate ce promovează pentru Africa acel
viitor paşnic şi solidar spre care toţi năzuiesc şi la care au dreptul. În acest scop,
Benedict al XVI-lea a îndemnat locuitorii Angolei: • „Nu vă daţi învinşi în faţa
legii celui mai puternic! Din păcate, între hotarele voastre angoleze există încă
atâţia săraci care revendică respectarea drepturilor lor. Nu trebuie uitată mulţimea
de angolezi care trăiesc sub pragul sărăciei absolute. Nu dezamăgiţi aşteptările lor!” Este
vorba de o lucrare enormă care cere participare mai mare civică din partea tuturor.
E necesar să fie implicată în ea întreaga societate civilă angoleză; aceasta însă
are nevoie să se prezinte la iniţiativă mai puternică şi mai organică, atât între
forţele care o compun cât şi în dialogul cu guvernul.
Pentru a da viaţă unei
societăţi preocupate cu adevărat de binele comun sunt necesare - a subliniat Papa
- valori împărtăşite de toţi. Pontiful a spus că este convins că Angola le va putea
găsi şi astăzi în Evanghelia lui Isus Cristos aşa cum s-a întâmplat în trecut unui
ilustru strămoş, Dom Alfonso I Mbemba-a-Nzinga. Prin strădania sa, acum cinci sute
de ani a luat naştere în Mbanza Congo un regat creştin care a supravieţuit până în
secolul al XVIII-lea. Din cenuşa sa a putut să se ridica apoi între secolele XIX şi
XX o Biserică reînnoită care nu a încetat să crească până în zilele noastre.
În
finalul discursului rostit la sosirea la aeroportul din Luanda succesorul apostolului
Petru a precizat scopul vizitei sale în Angola, acela de a se afla împreună cu una
dintre comunităţile catolice cele mai vechi din Africa sub-ecuatorială pentru a o
confirma în credinţa în Isus înviat şi a se alătura rugilor stăruitoare ale fiilor
şi fiicelor săi pentru ca vremea de pace, în dreptate şi fraternitate, să nu cunoască
apus în Angola, permiţându-i să-şi îndeplinească misiunea pe care Dumnezeu i-a încredinţat-o
în favoarea poporului său şi în concertul naţiunilor. Dumnezeu să binecuvânteze Angola.