Benedict al XVI-lea în Africa: "Vin în mijlocul vostru ca Păstor, vin să-i întâresc în credinţă pe fraţii mei". Discursul Papei la sosirea în Camerun (text).

RV 17 mar 2009. "Dumnezeu să binecuvânteze Camerunul! Dumnezeu să binecuvânteze Africa!" – Benedict al XVI-lea a început marţi prima sa călătorie apostolică în Africa, cu etape în Camerun şi Angola. Redăm mai jos, în traducerea noastră de lucru, discursul Sfântului Părinte la sosirea, marţi, în jurul orei locale 16.00, pe aeroportul din Yaoundé, capitala Camerunului.

"Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi Domnilor care reprezentaţi aici Autorităţile civile,
Domnule Cardinal,
Dragi Fraţi în episcopat,
Dragi Fraţi şi Surori,

Vă mulţumesc pentru primirea voastră. Vă mulţumesc Dumneavoastră, Domnule Preşedinte, pentru cuvintele pe care mi le-aţi adresat cu amabilitate. Îmi exprim aprecierea vie pentru invitaţia de a veni aici, în Camerun, şi doresc, Excelenţă, să vă arăt gratitudinea mea, precum şi Preşedintelui Conferinţei Episcopale Naţionale, Mons. Tonyé Bakot.

Vă salut pe toţi cei care mă onoraţi cu prezenţa voastră în această ocazie şi doresc să vă exprim bucuria de a mă afla aici, pe pământul Africii, pentru prima dată de la alegerea mea la Scaunul lui Petru. Un salut călduros, adresez Fraţilor mei în episcopat, preoţilor şi credincioşilor laici care s-au reunit aici. Salutul meu plin de respect se îndreaptă totodată spre reprezentanţii Guvernului, spre Autorităţile civile şi membrii Corpului Diplomatic. În timp ce Ţara voastră, asemeni altor ţări din Africa, se apropie de a cincezecea aniversare a independenţei sale, doresc să unesc vocea mea la corul de felicitări şi urări sincere pe care prietenii voştri din întreaga lume vi le vor transmite cu această fericită ocazie.

În această adunare, salut cu recunoştinţă şi membrii celorlalte Confesiuni creştine şi pe credincioşii celorlalte religii. Unindu-vă cu noi în această zi, voi daţi un semn grăitor al bunei voinţe şi al armoniei care există în această ţară între persoanele de diferite tradiţii religioase.

Vin în mijlocul vostru ca Păstor, vin ca să-i întăresc în credinţă pe fraţii şi surorile mele. Aceasta este misiunea pe care Cristos a încredinţat-o lui Petru la Ultima Cină, aceasta este şi misiunea Succesorului lui Petru. Când Petru predica mulţimilor venite la Ierusalim pentru Rusalii, erau prezenţi în mijlocul lor şi pelerini provenind din Africa. Şi în primele secole ale creştinismului, mărturia a numeroşi mari sfinţi ai acestui continent – Sfântul Ciprian, Sfânta Monica, Sfântul Augustin, Sfântul Atanaziu, pentru a numi doar câţiva dintre ei – arată locul remarcabil al Africii în analele istoriei Bisericii. Încă de atunci şi pînă în zilele noastre, nenumăraţi misionari şi numeroşi martiri au continuat să dea mărturie pentru Cristos în toată Africa, iar astăzi Biserica este binecuvântată de prezenţa a circa o sută cincizei de milioane de membri. Cât este de potrivită, aşadar, decizia Succesorului lui Petru de a veni în Africa pentru a celebra împreună cu voi credinţa în Cristos, care dă viaţă, credinţa care sprijină şi alimentează atât de numeroşi fii şi fiice pe acest mare continent!".

(engleză)
Era aici, la Yaoundé, în 1995, când venerabilul meu predecesor Ioan Paul al II-lea, promulga exhortaţia apostolică post-sinodală 'Ecclesia in Africa', rodul primei Adunări Speciale pentru Africa a Sinodului Episcopilor, desfăşurată la Roma în anul precedent. A douăzecea aniversare a acestui moment istoric a fost celebrată cu mare solemnitate nu de mult în acelaşi oraş.

Am venit aici să prezint Instrumentum Laboris pentru a doua Adunare Specială, care se va desfăşura la Roma în luna octombrie anul acesta. Părinţii sinodali vor reflecta împreună la tema 'Biserica în Africa în serviciul reconcilierii, dreptăţii şi păcii. Voi sunteţi sarea pământului, voi sunteţi lumina lumii (Mt 5,13-14)". La aproape zece ani din noul mileniu, acest moment de har este o chemare adresată tuturor episcopilor, preoţilor, persoanelor consacrate şi credincioşilor laici de pe continent, de a se dărui din nou misiunii Bisericii spre a purta speranţă în inimile oamenilor din Africa şi, prin aceasta, popoarelor din întreaga lume.

Chiar şi în mijlocul celor mai mari suferinţe, mesajul creştin este întotdeauna aducător de speranţă. Viaţa Sfintei Iosefina Bakhita oferă un exemplu luminos al transformării pe care întâlnirea cu Dumnezeul cel viu o poate aduce într-o situaţie de mare asuprire şi injustiţie. În faţa suferinţei sau a violenţei, a sărăciei şi a foametei, a corupţiei şi a abuzului de putere, un creştin nu poate rămâne niciodată în tăcere. Mesajul mântuitor al Evangheliei cere să fie proclamat cu tărie şi claritate, astfel încât lumina lui Cristos să poată străluci în întunericul din viaţa persoanelor. Aici, în Africa, la fel ca în multe alte părţi ale lumii, nenumăraţi bărbaţi şi femei aşteaptă cu nerăbdare să audă un cuvânt de speranţă şi încurajare. Conflictele regionale lasă în urmă mii de persoane fără adăpost, nevoiaşi, orfani şi văduve. Într-un continent care, în timpurile trecute, a văzut mulţi dintre oamenii săi răpiţi cu cruzime şi transportaţi dincolo de mare ca să lucreze ca sclavi, traficul de fiinţe umane de astăzi, în special de copii şi femei lipsiţi de apărare, a devenit o nouă formă de sclavie.

Într-un timp de lipsuri alimentare globale, dezordine financiară şi modele greşite de schimbări climatice, suferinţa Africii depăşeşte orice măsură: din ce în ce mai mulţi din populaţia ei cad pradă foamei, sărăciei şi bolilor. Ei imploră cu voce tare reconciliere, dreptate şi pace, şi este tocmai ceea ce Biserica le oferă. Nu forme noi de asuprire economică sau politică, ci libertatea inestimabilă a fiilor lui Dumnezeu (cf Romani 8,21). Nu impunerea unor modele culturale care ignoră drepturile celor nenăscuţi, ci apa curată şi vindecătoare a Evangheliei vieţii. Nu amare rivalităţi interetnice sau interreligioase, ci echitate, dreptate şi bucuria Împărăţiei lui Dumnezeu, descrisă de papa Paul al VI-lea drept 'civilizaţia iubirii' (cf Alocuţiune la Regina Coeli, Duminica Rusaliilor, 1970).

Cum în Camerun mai bine de o pătrime din populaţie este catolică, Biserica este în măsură să-şi desfăşoare bine misiunea ei de încurajare şi reconciliere. La Centrul Cardinal Léger voi avea posibilitatea să văd eu însumi solicitudinea pastorală a acestei Biserici locale faţă de persoanele bolnave şi suferinde; ar fi de dorit ca bolnavii de Sida să poată primi în această ţară un tratament gratuit. Educaţia este un alt aspect esenţial din slujirea Bisericii: acum putem vedea eforturile a generaţii de misionari profesori aducând roade când privim la opera împlinită de Universitatea Catolică a Africii Centrale, care este un semn de mare speranţă pentru viitorul acestei regiuni.

Camerun, este, în realitate, un pământ de speranţă pentru mulţi bărbaţi şi femei din această regiune centrală a Africii. Mii de refugiaţi, fugind din ţări devastate de război, au găsit primire aici. Este o ţară a vieţii în care guvernul vorbeşte în mod deschis pentru apărarea drepturilor copiilor pe cale de a se naşte. Este o ţară de pace: prin dialogul instaurat, Camerun şi Nigeria au soluţionat diferendum privind peninsula Bakassi şi au arătat lumii că diplomaţia răbdătoare poate să ajungă la un rezultat bun. Este o ţară tânără, o ţară binecuvântată pentru că are o populaţie tânără, plină de vitalitate şi hotărâtă să construiască o lume mai justă şi paşnică. Pe bună dreptate, Camerun este considrat 'Africa în miniatură', o patrie pentru peste două sute de grupuri etnice diferite capabile să trăiască în armonie. Iată tot atâtea motive de a aduce mulţumire şi laudă lui Dumnezeu!

Venind în mijlocul vostru astăzi, mă rog pentru ca Biserica, aici în toată Africa, să poată continua să crească în sfinţenie, în serviciul reconcilierii, dreptăţii şi păcii. Mă rog pentru ca lucrările celei de a II-a Adunări speciale a Sinodului Episcopilor să facă să strălucească flacăra vie a darurilor pe care Duhul le-a revărsat asupra Bisericii în Africa. Mă rog pentru fiecare dintre voi, pentru familiile voastre şi pentru cei dragi vouă, şi vă cer să vă uniţi la rugăciunea mea pentru toate popoarele acestui mare continent. Dumnezeu să binecuvânteze Camerunul! Dumnezeu să binecuvânteze Africa!".