S-a descoperit un nou document care confirmă opera lui Pius al XII-lea în favoarea
evreilor persecutaţi de nazism
(RV – 5 martie 2009) Un nou document, de această dată scris, dă mărturie despre opera
lui Pius al XII-lea în favoarea evreilor, din timpul persecuţiei naziste. Este vorba
despre o notă extrasă din „Memorialul călugăriţelor augustiniene din mănăstirea Cei
patru sfinţi încoronaţi din Roma”. „Sfântul Părinte – se citeşte – vrea să-i
salveze pe Fiii săi, şi pe Evrei, şi dispune ca în Mănăstiri să se dea ospitalitate
acestor persecutaţi”. Adnotarea – datată noiembrie 1943, reproduce lista de 24 de
persoane primite în această mănăstire pentru a adera – se subliniază – la dorinţa
Pontifului Suprem.
„O rară mărturie”, a comentat părintele Peter Gumpel, iezuit
şi apreciat istoric, referentul cauzei de beatificare a papei Pius al XII-lea. Mai
multe despre importanţa acestui document aflăm chiar de la părintele Gumpel: •
„Este vorba de un document pe care l-am obţinut eu însumi de la călugăriţele augustiniene,
un document scris, şi tocmai de aceea foarte important. Nu este unica mărturie pe
care o avem în acest sens. Există numeroase mărturii orale, şi nu doar ale unor călugăriţe
şi preoţi ci şi ale altora, dar de multe ori lipsesc declaraţiile contemporane scrise
şi acest lucru a dat unora ocazia de continua să-l atace pe Pius al XII-lea şi să-l
conteste zicând că „nu există documente din care să reiasă că el ar fi intervenit
în vreun fel în timpul arestărilor în masă a evreilor romani, din 16 octombrie 1942.
Această afirmaţie este falsă în totalitate. Unicul aspect de subliniat este că în
situaţii de persecuţie şi în circumstanţe ca cele trăite pe atunci la Roma, o persoană
prudentă nu punea prea multe lucruri „negru pe alb”, nu le punea în scris, pentru
că exista pericolul ca aceste documente să cadă în mâinile duşmanilor făcându-i să
ia măsuri şi mai ostile faţă de Biserica Catolică. Opera de salvare pe care a
întreprins-o Pius al XII-lea, atestată de altfel şi de multe surse ebraice, a fost
făcută prin intermediul unor mesageri personali – preoţi – care erau trimişi la diverse
instituţii şi edificii catolice aici, la Roma, este vorba de universităţi, seminarii,
parohii, mănăstiri de călugăriţe, case locuite de călugări, cu acelaşi mesaj: „Deschideţi
porţile voastre tuturor acelora care sunt persecutaţi de nazişti”, lucru care era
valabil în primul rând, evident, pentru evrei”.