Susţinerea dezvoltării agricole pentru eradicarea sărăciei şi foamei în lume: Benedict al XVI-lea la audienţa acordată responsabililor Fondului internaţional pentru dezvoltare agricolă

(RV – 20 februarie 2009) – Obiectivul eradicării sărăciei şi foamei în lume nu este o utopie ci o obligaţie pentru întreaga comunitate internaţională. Este sublinierea făcută de Benedict al XVI-lea la întâlnirea cu conducerea Fondului internaţional pentru dezvoltare agricolă, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de fondarea acestei agenţii ONU.

Benedict XVI exprimă aprecierea sa pentru rolul Fondului Internaţional pentru dezvoltarea agricolă, mai ales în această delicată etapă istorică în care nesiguranţa alimentară şi instabilitatea preţurilor loveşte în mod dur populaţiile de la sate.

Papa invocă „strategii noi şi de perspectivă” per înfrângerea foamei şi sărăciei. „Într-un mod tot mai interdependent, afirmă, este necesară cooperarea dintre ţările bogate şi ţările în curs de dezvoltare prin intermediul „unor procese decizionale comune”.

Este necesară promovarea unor noi oportunităţi de muncă în cadrul comunităţilor rurale pentru ca acestea să devină tot mai independente faţă de ajutorul extern. Sprijinul dat producătorilor locali – a relevat – ajută dezvoltarea economiei ţărilor interesate şi în acest sens proiectele de „credit rural” destinate asistenţei micilor agricultori şi ţărani fără pământ pot duce la o majoră securitate alimentară pentru toţi.

„Aceste proiecte ajută de asemenea comunităţile locale să prospere în propriile ţinuturi şi să trăiască în armonie cu propriile culturi tradiţionale în loc să fie constrânse să se dezrădăcineze pentru a căuta de lucru în oraşe supraaglomerate, pline de probleme sociale, unde deseori trebuie să suporte condiţii de viaţă mizere”.

„O importantă contribuţie – a subliniat Papa – poate fi dată de Organizaţiile neguvernamentale, unele dintre acestea având strânse legături cu Biserica Catolică şi active în aplicarea doctrinei sociale a Bisericii”. Printre principiile importante ale acestei învăţături este cel al subsidiarităţii, potrivit căruia „fiecare grup din cadrul societăţii este liber să-şi aducă propria contribuţie pentru binele tuturor”.

„Prea des, sătenilor din naţiunile în curs de dezvoltare le este negată această oportunitate, munca lor fiind exploatată cu aviditate iar produsele lor fiind deviate spre pieţe îndepărtate, cu puţin sau chiar cu nici un beneficiu pentru comunităţile locale”.

„O societate cu adevărat umană – a continuat Benedict al XVI-lea – va şti mereu cum să aprecieze şi să recompenseze în mod adecvat contribuţia dată de sectorul agricol” care, dacă este susţinut, „are capacitatea de a face ca o naţiune să iasă din starea de sărăcie şi să pună bazele unei tot mai mari prosperităţi”. „Este nevoie – notează Papa – de o reînnoită hotărâre de a acţiona în armonie şi solidaritate cu variatele elemente ale familiei umane, pentru a se ajunge să se garanteze un acces echitabil la bunurile pământului, în prezent şi în viitor”.

„Motivaţiile pentru a face acest lucru vin din iubire faţă de cei săraci, iubire care nu poate tolera nedreptatea sau privaţiunile, iubire care nu-şi poate găsi pacea până când sărăcia şi foamea nu vor fi îndepărtate din rândul umanităţii. Obiectivul eradicării sărăciei extreme şi a foamei, după cum şi obiectivul promovării securităţii alimentare şi a dezvoltării rurale, departe de a fi prea ambiţioase sau nerealiste, devine în acest context un imperativ obligatoriu pentru întreaga comunitate internaţională”.

Aici serviciul audio: