Medicii italieni nu sunt obligaţi să-i denunţe pe imigranţii clandestini. Însă, noul
proiect de lege seamănă neîncredere medic-pacient: opinia profesorului Aldo Morrone
(RV – 9 ianuarie 2009) Ministrul italian de interne, Roberto Maroni, a spus luni că
sunt false afirmaţiile potrivit cărora proiectul de lege privind siguranţa i-ar obliga
pe medici să-i denunţe pe clandestini. Într-un interviu, ministrul Maroni explică
că proiectul de lege aflat în discuţie în parlament doreşte doar să elimine o normă
din 1998 care le interzicea medicilor să denunţe un imigrant clandestin care s-ar
fi putut face eventual vinovat de comiterea vreunui delict. In legătură cu interpretarea
acestei norme juridice ce suscită multe nelămuriri, iată opinia directorului general
al Institutului naţional pentru sănătate din Italia, profesorul Aldo Morrone:
•
„Cred că este imposibil să le ceri medicilor să rupă acea legătură de încredere, de
intimitate dar şi de legământ profund, aş îndrăzni să spun sacru, între cel care se
încredinţează îngrijirilor unui medic, dezvăluind întreaga sa fragilitate, bolile
sale, precaritatea sa şi medicul care – după ce l-a vizitat şi îngrijit – să-l denunţe
autorităţilor, pentru că o impune condiţia de imigrant clandestin.
Printre
altele, Constituţia italiană afirmă tocmai dreptul la sănătate… • „Constituţia
noastră, în articolul 32, este foarte clară privind acest aspect. Spune „Republica
tutelează sănătatea ca drept fundamental al individului şi interes al colectivităţii
şi garantează îngrijiri gratuite celor nevoiaşi”. Este interesant de observat că acest
articol 32 este unicul din Constituţie care nu citează cuvântul „cetăţean”, ci utilizează
termenul de „individ” pentru a afirma că dreptul la sănătate este prioritar faţă de
dreptul la cetăţenie”.
Este apoi o datorie a medicului să asiste şi să se
îngrijească de sănătatea persoanelor… • „Nu este vorba doar un drept,
dar – din partea medicului – este o datorie de a asista persoanele şi de a le primi.
Problema care a suscitat uimire şi intensă preocupare în rândul lucrătorilor din domeniul
sanitar este riscul ca imigranţii – sub presiunea fricii de a nu fi denunţaţi poliţiei
– să nu mai apeleze la structurile publice, ci la cele clandestine, gestionate de
organizaţii criminale care urmăresc să obţină profituri de pe urma clandestinilor,
dându-le falsa garanţie a anonimatului”.
Institutul naţional pentru sănătate
este prezent şi la Lampedusa, în centrul pentru imigranţi clandestini, prin echipe
de personal medical trimise periodic în insula italiană. Care este în prezent situaţia
la Lampedusa? • „La Lampedusa, situaţia este cu siguranţă dificilă, în care Italia
se află într-o situaţie de izolare faţă de restul Europei. Trebuie să înfrunte
situaţia dramatică a sute de mii de persoane fugite din Africa. Este clar că în faţa
unei astfel de situaţii, Italia ar avea nevoie de un intens efort european şi internaţional,
dar şi de implicare din partea ţărilor africane care nu pot să lase să plece toate
aceste persoane din care multe îşi găsesc sfârşitul înecate în mare. Este nevoie de
o mare conferinţă internaţională, pentru a putea investi în mod direct în ţările din
care provin aceste persoane”.